Potrivit raportului Comisiei Europene privind deficitul de încasare a TVA („VAT gap”), țările din UE au pierdut aproximativ 140 miliarde de euro din TVA în 2018, cu aproape 1 miliard de euro mai puțin față de anul 2017.
Cifrele publicate indică o îmbunătățire de colectare și în cazul României, care a înregistrat un deficit de încasare de 33,8%, cel mai scăzut din ultimii ani.
Totuși, rezultatele ne plasează din nou pe ultimul loc în ceea ce privește eficiența colectării TVA la nivelul UE, bugetul de stat continuând să piardă peste 6,5 miliarde de euro din TVA care ar fi trebuit colectată.
Ce se poate face
Mazars arată că reforma și digitalizarea ANAF trebuie să devină prioritatea numărul 1 pentru România, în detrimentul unor modificări legislative multiple care, în general, nu au reușit să contribuie la creșterea colectării TVA.
Cele mai bune exemple sunt celebra declaraţie 088 privind înregistrarea în scopuri de TVA sau sistemul TVA split, măsuri care s-au dovedit ineficiente şi care, în cele din urmă, au fost abrogate.
Conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF, a cărei implementare a început să prindă contur în acest an poate fi, de asemenea, o altă soluție digitală ce ar mai putea contrabalansa din creșterea deficitului TVA generată de contextul pandemiei.
Cu toate acestea, la nivelul Uniunii Europene, reforma vastă prin introducerea sistemului TVA definitiv, care ar urma să aibă loc în anul 2025 rămâne o prioritate, statele membre nemaiputând să își permită pierderi de miliarde de euro, ca urmare a fraudei TVA și a inconsecvenței sistemului actual.
Până atunci, va fi interesant de urmărit și de evaluat impactul pachetului de remedii rapide („VAT quick fixes”), introdus începând cu data 1 ianuarie 2020, ca o soluție premergătoare, precum și pachetul nou de măsuri privind comerțul electronic a cărei implementare a fost momentan propusă pentru amânare până la data de 1 iulie 2021.