De ce argintul este un metal de viitor?

Investițiile pe care le poate aborda cineva se clasifică în patru categorii: acțiuni, obligațiuni, imobiliare și investiții alternative. În investițiile alternative includem cryptomonedele, arta, obiectele de colecție, dar mai ales mărfurile printre care se numără petrolul, grânele, dar și aurul și argintul.

Argintul este un metal cu un statut actual foarte interesant. Este foarte ieftin, deși cererea crește anual iar producția stagnează. Este un metal atât investițional, cât mai ales unul industrial. Este a doua marfă în materie de utilizări, cu aproximativ 10.000 de aplicații, după petrol.

Argintul ca investiție

Când vorbim de argint de investiții, ne referim atât la monede și lingouri fizice, cât și la ETF-uri de argint. Lingourile și monedele sunt realizate din argint de o puritate de 99,99%, iar ETF-urile sunt fonduri care dețin și administrează argint fizic în numele investitorului.

În ceea ce privește argintul fizic, vom găsi și lingouri și monede (în special monede) care pot fi considerate investiții, dar care nu sunt din argint pur. Aceste monede sunt cele produse pe vremea când argintul era încă un metal folosit pentru plăți de zi cu zi. Întrucât argintul nu mai reprezintă o metodă de plată convențională la nivel general, acesta a devenit o investiție. Includerea argintului în portofoliul de investiții are atât avantaje, cât inclusiv dezavantaje.

Avantaje și dezavantaje

Prin avantaje recunoaștem capacitatea argintului de protecție împotriva perioadelor inflaționiste. Randamentul mediu anual al argintului în ultimii 20 de ani este de 8,4%, cu mult peste inflație de 3-4% în România. Un astfel de randament depășește chiar și anumiți indici bursieri, cum ar fi STOXX600 – principalul indice bursier european.

Un alt avantaj al argintului este creșterea semnificativă a prețului în perioade de incertitudine sau chiar recesiune economică. În ultimii 50 de ani, lumea a trecut prin șapte mari crize. Din aceste șapte, argintul a dat dovadă de performanță în patru crize.

Printre dezavantaje, însă, se numără volatilitatea foarte ridicată a prețului. Fiind un metal ieftin, deci cu o valoarea bursieră mică (aproximativ 1,6 trilioane de dolari) prețul argintului poate fi influențat chiar și de sume mici.

Argintul în industrie

Dincolo de aspectele financiare ale argintului, metalul este folosit într-o mulțime de industrii. Cele mai importante din ultima perioadă sunt cea a fotovoltaicelor și a mașinilor electrice.

Cererea de argint anuală pentru industria de fotovoltaice a crescut cu peste 120% doar în ultimii cinci ani, atingând 5.180 de tone în 2023. Impulsul a fost oferit de accelerarea tranziției către surse de energie regenerabile, în special în urma pandemiei.

Cererea de argint strict pentru industria mașinilor electrice nu este măsurată de nicio instituție. Însă, pentru o medie de 30 de grame de argint folosit într-un singur vehicul, putem face o estimare asupra evoluției cererii din ultimii ani. În 2018 au fost produse 5,2 milioane de vehicule electrice la nivel global, însemnând 156 tone de argint. În cinci ani, producția a crescut la 40 de milioane de vehicule electrice, adică 1.200 de tone de argint. Pentru a pune aceste numere în perspectivă, anual se extrag aproximativ 26.000 de tone de argint. Totuși, trebuie să ținem cont și de numărul de vehicule hibrid care au parte de o atenție mai redusă. Și acestea alimentează cererea.

Producția de argint

Când vine vorba de oferta de argint, aceasta provine din două surse: industria mineritului (82%) și cea de reciclare a argintului (18%). Totuși, dacă cererea de argint în ultimii cinci ani a crescut cu peste 18%, oferta a crescut cu doar 2,5%.

Motivul pentru o ofertă atât de redusă constă în modul în care argintul este extras. Aproximativ 70% din producția de argint globală provine din mine unde activitatea centrală nu este extragerea argintului. Metalul alb este extras ca produs adiacent altor metale, precum cupru, zinc, și chiar aur.

Cu o ofertă atât de instabilă, fluctuațiile de preț de care discutam mai sus pot fi justificate.

Deficitele de argint

Cu o cerere în creștere și cu o producție stagnantă, apar deficite. Deficitele de argint sunt diferența dintre cerere și ofertă. Acestea se înregistrează constant din 2019 încoace, iar soldul total al deficitelor între 2019 și 2023 este de 114 tone. Estimările Institutului de Argint sunt că și în 2024 vom avea parte de un deficit de argint de 8,5 tone.

Deocamdată, aceste deficite sunt acoperite de rezervele din seifurile din Londra, New York și Shanghai. Problema este că din ce în ce mai mult argint este retras din aceste seifuri. Pe baza unor estimări, până la finalul anului 2026, undeva la 70% din rezervele de argint din Londra ar fi consumate de cererea din ce în ce mai mare pentru metalul prețios.

- Publicitate -

InstaSun, invenția 100% românească evaluată la 4 milioane de euro

Lansat pe piața locală în 2023, InstaSun este un dispozitiv care aplică automat și uniform ulei de protecție solară...

Comenzile de aparate de aer condiționat au crescut de peste două ori anul acesta

În prima jumătate a acestui an, comenzile de aparate de aer condiționat au crescut de peste două ori față...