- Ştefan Busnatu, medic specialist cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni” din Capitală, confirmă legătura dintre decesele tot mai dese ale angajaţilor CE Oltenia şi condiţiile în care muncesc.
- În ultimul deceniu, din ce în ce mai mulți angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO) au decedat din cauza infarctului cauzat de mediul de lucru.
- Complexul Energetic Oltenia există de aproximativ 40 de ani și creează energie prin exploatarea cărbunelui. Din păcate, majoritatea echipamentelor există din acea perioadă, iar funcționarea defectuoasă a acestor utilaje a luat viața atât a tinerilor, cât și a bătrânilor. Totodată, praful din mediul de lucru provoacă boli cardiace, care de cele mai multe ori duc la decese, multe înainte ca angajaţii să atingă vârsta de pensionare. Sindicaliştii cer reducerea vârstei de pensionare.
- Peste 50.000 de dosare au fost cercetate la Parchetul Târgu Cărbuneşti, din 2012 până la sfârşitul anului 2021. Dintre acestea, aproximativ 3.500 au fost trimise în judecată.
- Pregătit să fie închis încet, deoarece folosește combustibil solid pentru producerea de energie, războiul din Ucraina a determinat autoritățile UE să apeleze la facilităţi ca cele de genul CE Oltenia, astfel încât statele europene să devină din ce în ce mai puțin dependente de gazul din Rusia. Astfel, sute de tineri vor fi angajaţi în următoarea perioadă, operaţiunea de recurtare fiind deja lansată.
Zeci de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia (CEO) mor anual, potrivit sindicaliştilor, cei mai mulţi dintre ei având în jur de 55-60 de ani, şi fiind departe de vârsta de pensionare, scrie Reporter 24.
Deşi oficial nu sunt încadrate la accidente de muncă, majoritatea cauzelor care duc la decesul angajaţilor sunt afecţiunile cardiace, accentuate de condiţiile de muncă.
Sindicaliştii luptă pentru o reducere a vârstei de pensionare, deziderat încă nerealizat
Liderul de sindicat din cadrul CE Oltenia, Manu Tomescu, a explicat că problema recunoaşterii condiţiilor dăunătoare de muncă din cariere şi termocentrale datează de cel puţin două decenii, perioadă în care, spune el, autorităţile n-au făcut altceva „să păcălească salariaţii”.
„În România s-a actualizat legislaţia în concordanţă cu legile europene şi au introdus şi ei reglementări. Spre exemplu, la condiţiile deosebite de muncă, spuneau că angajatorul este obligat ca, acolo unde sunt astfel de condiţii, să le normalizeze. Numai că ai noştri români, mai ales în minerit şi energie, acum 20 de ani, au ales doar să le normalizeze pe hârtie. La modul concret, practic, nu au făcut nimic, decât să păcălească salariaţii în acele timpuri, în anii 2000-2001, să nu le mai plătească condiţiile de muncă. De aici, dând mai departe că au normalizat condiţiile de muncă, în carierele miniere şi termocentrale. Lucru care nu s-a întâmplat”, spune Tomescu.
El mai spune că, din aceste cauze, în acest domeniu există cea mai îmbătrânită forţă de muncă, cu cea mai mică speranţă de viaţă.
„Acum încep, însă, să se vadă efectele. Din cauza acestui abuz, a acestui furt a grupelor de muncă, astăzi se văd efectele, în sensul că această breaslă a minerilor şi energeticienilor din Complexul Energetic Oltenia şi nu numai, ci şi termocentralele din Hunedoara – Midia, Paroşeni, au rămas fără grupe de muncă şi au ajuns cea mai îmbătrânită categorie de salariaţi din toată industria României. La noi, media de vârstă este undeva la 51-52 de ani, ceea ce n-o să mai întâlniţi în alte activităţi profesionale din industria românească. Practic, acestea sunt efectele. Efortul este foarte mare, oamenii sunt din ce în ce mai puţini. Faptul că oamenii muncesc în aceste condiţii de muncă, cu noxe cu factori de risc, le afectează foarte grav sănătatea, iar speranţa de viaţă se reduce dramatic de mult”, arată sindicalistul.
Sindicaliştii au protestat, în fiecare zi, timp de 13 luni, pentru a li se respecta drepturile şi pentru reducerea vârstei de pensionare. Oamenii cer ca, în anumite condiţii, vârsta de pensionare să scadă cu până la 13 ani.
„Pentru asta am şi protestat timp de 13 luni, practic de anul trecut şi până în prezent. Prin protestele noastre, am determinat factorii de decizie politică să emită două legi – Legea 197, iar acum Legea 74/2022, pentru a reduce vârsta de pensionare, adică pentru a reîncadra pe condiţii speciale de muncă, aşa cum este firesc şi normal, această categorie profesională. Numai că după apariţia acestor legi, mai ales Legea 197, care prevedea şi recunoştea că activităţile lucrate în aceste condiţii trebuie încadrate la condiţii speciale de muncă, Guvernul României, funcţionarii de la Ministerul Muncii şi Casa Naţională de Pensii, au refuzat să pună în aplicare o lege votată, adoptată, promulgată de preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial. Legea prevede ca în cazul minerilor şi energeticienilor, care au avut activitate în aceste condiţii, să li se reducă vârsta de pensionare cu 13 ani, cu condiţia să aibă cel puţin 25 de ani în domeniu şi 30 de contributivitate”, mai spune Tomescu.
Speranţe noi vin cu o nouă lege, promulgată chiar anul acesta.
„Acum, prin Legea 74/2022, promulgată recent, politicienii ne-au promis că au rezolvat această problemă şi că se deblochează situaţia, iar funcţionarii de la Ministerul Muncii şi din Casa Naţională de Pensii vor recunoaşte aceste activităţi în aşa fel încât colegii noştri să nu mai moară în timpul activităţii, în timpul muncii, să poată şi ei să beneficieze de pensionare după 30-35 sau unii dintre ei chiar 40 de ani de contributivitate la sistemul de pensii”, a conchis Manu Tomescu.
CARDIOLOG: CONDIŢIILE DE MUNCĂ, PRINCIPALA CAUZĂ A DECESELOR
Medicul cardiolog Ştefan Busnatu, de la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni” din Capitală, spune că România este o „zonă roşie” pe harta Europei, în ceea ce priveşte bolile cardiovasculare.
În ceea ce îi priveşte pe minerii energeticieni, specialistul spune că mediul de lucru influenţează decisiv aceste afecţiuni.
Pentru prima dată, un specialist confirmă legătura dintre condiţiile de muncă din carierele şi termocentralele CE Oltenia şi numărul crescut al angajaţilor care mor, înainte de pensie.
„Vorbind particular, pe regiunea Oltenia, şi mai ales discutând ţintit şi pe mortalitatea la vârste foarte tinere, trebuie să avem în vedere că condiţiile de muncă ale minerilor sunt extrem de grele. Pe lângă expunerea clasică la factorii de risc pe care i-am menţionat de boală cardiovasculară, sunt asociate cu alţi factor pregnanţi pentru zona respectivă – apropo de particulele fine care sunt rezultate a procesului de exploatare a cărbunelui, particule fine de 2,5 microni, de 10 microni.
Discutăm de componenta rezultată de dioxidul de azot, care este un element extrem de important şi de toxic, când vorbim de boala cardiovasculară şi, cumva, studiile, cercetările care sunt făcute la nivel european – că n-am putea spune că avem nişte studii făcute în România, la nivelul ăsta – ne arată că, pe lângă componenta de boală pulmonară provocată de depunerea acestor particule la nivelul plămânului şi generarea aşa-numitor boli profesionale pulmonare – că vorbim de silicoză, penumoculioze, antracoze – trebuie să avem că particulele astea se pare că influenţează şi procesul metabolic în organism. Practic, ajung să modifice structura vaselor de sânge şi ajung să modifice şi structura inimii. Cumva, pe termen lung, conduce la apariţia hipertensiunii şi totodată la modificări structurale, care sunt numite cardiopatii – când se pierde funcţia efectivă a inimii. Atunci, dacă avem un cumul de factori de risc clasici cardiovascular, asociaţi şi cu componenta de expunere, avem un risc care inerent creşte”, spune medicul Busnatu.
Şi alţi factori duc la accentuarea acestor afecţiuni, mai arată specialistul: „Ca să mergem mai departe, trebuie să avem în vedere că, pe lângă expunerea la mediul poluant efectiv, avem şi componenta care ţine de munca în ture, munca pe timp de noapte, efortul fizic extrem de greu, dar şi componenta de sunet, care are un impact foarte mare, atunci când vine vorba de stresul efectiv care este generat la nivelul organismului uman, stres care nu face decât să suprasolicite tot sistemul cardio-circulator”.
Ştefan Busnatu este medic cardiolog, doctor în științe medicale, Prodecan la Facultatea de Medicină – U. M. F. “Carol Davila” și tânăr ambasador al României pe Prevenție Cardiovasculară din partea Asociației Europene de Cardiologie Preventivă, membră a Societății Europene de Cardiologie.
Activitatea medicală o desfășoară în Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, în cadrul Clinicii de Cardiologie.
Ce spune Inspecția Muncii
Lucrurile nu se schimbă în cariere şi termocentrale, nici în condiţiile în care în mod regulat, CEO primeşte amenzi de la inspectorii de muncă.
Potrivit unei informări, remise de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj, la finalul lunii martie 2022, pe parcursul anului 2021, Societatea Complexul Energetic Oltenia a înregistrat și raportat Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj un număr de 22 accidente de muncă, dintre care un accident de muncă mortal.
În urma verificărilor întreprinse, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul securității și sănătății în muncă au aplicat cinci sancțiuni în cuantum de 21.500 lei.
În anul 2022 (până la data de 29.03.2022), Societatea Complexul Energetic Oltenia a înregistrat și raportat Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj un accident de muncă cu incapacitate temporară de muncă.
În urma verificărilor întreprinse, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul securității și sănătății în muncă au aplicat patru sancțiuni în valoare de 15.500 lei.
Pentru deficiențele constatate au fost dispuse măsuri de remediere.
„În prezent, se află în curs de cercetare trei evenimente mortale la angajatorul Societatea Complexul Energetic Oltenia”, arată ITM Gorj.
Peste 3.500 de dosare trimise în judecată
Multe dintre cazurile angajaţilor Complexului Energetic Oltenia, care îşi pierd viaţa, ajung să fie instrumentate şi de procurori. Potrivit unei informări oficiale a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbuneşti, din 2012 şi până în prezent, aproximativ 3.500 de dosar au fost şi trimise în judecată.
„Urmare a cererii dumneavoastră, in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, vă comunicăm că în perioada 2012 – decembrie 2021 la Parchetul de pe lângă Judecătoria au fost înregistrate un nr de 50.245 cauze, din care trimiteri in judecată un nr. de 3 588”, se arată într-un răspuns al Parchetului.
Explicațiile CE Oltenia
Reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia spun că, în ultimul deceniu, au înregistrat doar 24 de accidente de muncă mortale „ca urmare a riscurilor majore pe care le implică desfăşurarea activităţilor specifice de extracţie şi exploatare a cărbunelui”.
„În cadrul Complexului Energetic Oltenia, în perioada 2012-2022, s-a plecat de la un număr total de personal de circa 19.000 de salariaţi, în anul 2012, şi s-a ajuns, în prezent, la un număr de 11.500 salariaţi, ca urmare a unui proces continuu de restructurare necesar menţinerii în piaţă, în contextul economic existent.
În ultimii 10 ani au fost înregistrate, în total, un număr de 24 de accidente de muncă mortale, ca urmare a riscurilor majore pe care le implică desfăşurarea activităţilor specifice de extracţie şi exploatare a cărbunelui, precum şi de producere a energiei electrice şi termice pe bază de cărbune.
Practic, aceste activităţi înseamnă exploatarea unei game largi de echipamente generatoare de riscuri ridicate de accidentare (motoare electrice, reductoare de turaţie, turbine, generatoare electrice, cazane şi alte instalaţii sub presiune), precum şi folosirea de procedee de lucru foarte periculoase (excavarea, transportul şi depunerea masei miniere, procese de ardere a cărbunelui în cazane, procese termodinamice la temperaturi şi presiuni foarte ridicate)”, se arată într-o comunicare oficială a CE Oltenia.
În plus, reprezentanţii Complexului susţin că „cea mai mare parte a locurilor de muncă din activităţile minieră şi de producere a energiei electrice au fost întotdeauna încadrate în condiţii de muncă deosebite sau speciale”.
„Începând din 18.08.2021, prin Legea nr.197, o mare parte a locurilor de muncă din CE Oltenia au fost încadrate în condiții speciale. La nivelul CE Oltenia, respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă a constituit permanent o prioritate managerială, îmbunătățirea continuă a condițiilor de lucru ale tuturor salariaților și menținerea siguranței acestora la locurile de muncă au condus la scăderea numărului de accidente de muncă de la an la an (exemplu: 6 accidente de muncă mortale în 2012; 2 accidente de muncă mortale în 2021)”, mai transmit reprezentanţii Complexului.
În ceea ce priveşte decesele suferite în afara programului de muncă, oficialii CE Oltenia dau vina pe condiţiile de locuit ale oamenilor şi alţi factori externi.
„Pentru numărul de decese produse în afara programului de muncă sunt de luat în considerație și afecțiunile de care au suferit persoanele în cauză, condițiile de viață ale acestora (tipul de locuință, tipul de încălzire a locuinței, vicii), precum și vârstă înaintată comparativ cu situația existentă la nivelul altor angajatori.
Vârstă medie a personalului, la nivelul CE Oltenia, este în jur de 50 de ani, deoarece în paralel cu programele de restructurare aplicate, numărul de lucrători nou angajați a fost foarte redus. Din acest motiv, resursă umană a CE Oltenia a început inevitabil să fie supusă unui proces continuu de îmbătrânire, iar durata medie a expunerii acestora la riscurile și la mediul de muncă mai sus menționate depășește 25 de ani.
Complexul Energetic Oltenia SA are numeroşi angajaţi cu vârste cuprinse între 50 şi 65 de ani, dupa care apar inevitabil şi afectiuni medicale care nu sunt neapărat generate de condiţiile de muncă”, mai spun reprezentanţii CE Oltenia.
Aceştia cer şi o comparaţie cu ceea ce se întâmplă în alte domenii de activitate.
„Dacă se dorește o evaluare justă a situației de la CE Oltenia din acest punct de vedere, această ar trebui făcută comparativ cu situația altor mari angajatori din economia națională cu condiții similare: același număr de angajați, aceeași vârstă medie a angajaților, același nivel de risc de accidentare și de îmbolnăvire profesională, aceleași categorii profesionale (lăcătuși, sudori, electricieni, mașiniști, operatori), etc”, conchide Biroul Comunicare şi Relaţii Publice al Complexului Energetic Oltenia.
CEO caută 600 de angajați noi
Complexul Energetic Oltenia angajează, din aprilie 2020, 600 de persoane pe durată determinată, scrie presa locală.
Astfel, în vederea creșterii producției de energie electrică, CE Oltenia angajează un număr de 600 de persoane pe posturi de lăcătuș mecanic, electrician și sudor în activitatea minieră, pe durată determinată, până la data de 31.12.2022.
Procedura de selecție în vederea angajării personalului necesar a fost inițiată în decembrie 2021.
În urma analizării dosarelor depuse (calificări, studii, cazier), s-au calificat 1.040 de persoane, care au participat la verificarea aptitudinilor profesionale în perioada 4-11 aprilie, conform programărilor.
Facilitățile pe care le are CE Oltenia vor crește producția, astfel încât statele europene să devină din ce în ce mai puțin dependente de gazul din Rusia.
Demers susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.