Transformarea digitală din instituțiile publice este de bun augur, atât pentru oraș, cât și pentru cetățeni.
Procesul de digitalizare face parte dintr-o strategie care are ca scop îmbunătățirea accesului la bunuri și servicii publice.
Și se poate vorbi despre acest lucru mai ales în Europa, unde există această tendință care a luat amploare de mai mulți ani.
Cele mai multe orașe europene au adoptat digitalizarea, atât în sectorul privat, cât și în cel public, și au făcut tot acest demers pentru a implementa valori precum inovarea, sustenabilitatea, creșterea economică și progresul.
Transformarea digitală are efecte importante, atât pentru organizarea mai bună a administrațiilor, cât și pentru relațiile dintre cetățeni, companii și instituțiile publice.
Un nou termen care a apărut în mediul administrativ public european este cetățenia digitală și dreptul contribuabililor la aceasta. Fiecare cetățean are dreptul la un model de guvernare deschis și la îmbunătățirea administrațiilor publice.
Și pentru a fi eficientă și inovatoare, ele trebuie să asigure cetățenilor servicii rapide și de înaltă calitate. Iar acest lucru presupune redefinirea procedurilor și serviciilor publice dintr-o perspectivă digitală.
În marile orașe din România, mai multe administrații folosesc deja registre de contracte pentru achizițiile publice, registre agricole sau registre pentru urbanism. Sunt schimbări timide, dar foarte benefice pentru sănătatea administrației publice.
Mai nou, instituțiile ANAF au eliminat posibilitatea de depunere a declarațiilor fiscale cu prezentare la ghișeu, în mod fizic.
De acum încolo, contribuabilii vor trebui să-și facă un cont online bazat pe un SPV (Spațiu Privat Virtual) prin care vor putea trimite la ANAF toate declarațiile fiscale.
O altă schimbare care a apărut este folosirea semnăturilor electronice. Alături de ele mai există și eliberarea digitală a documentelor și a informațiilor și facturarea electronică, toate aducând un plus de valoare pentru ambele sectoare, privat și public.
De asemenea, cetățenii pot participa activ la viața comunității din care fac parte prin instrumente online, iar aici intrăm deja în sfera transformării digitale a cetățeniei. De altfel, este esențial ca instituțiile publice să educe oamenii pentru cetățenia digitală, care este viitorul administrației publice.
Cu toate că România a pierdut startul transformărilor digitale din Europa, ea încearcă să se adapteze și să se apropie cât mai mult de idealul standardului european.
De curând, conform reff-accociates.ro, guvernul român a hotărât să înființeze legal Autoritatea pentru Digitalizare.
Este o instituție care își va asuma rolul de a realiza și coordona implementarea politicilor și strategiilor publice privind transformarea digitală a administrațiilor publice.
Ea are ca obiectiv principal implementarea guvernanței electronice în ceea ce privește instituțiile publice, dar și economia, și societatea din România.
Dacă până în 2019, guvernul nu a manifestat prea mult interes pentru procesul de digitalizare în România și nu a avut proiecte cuprinzătoare în acest sens, izbucnirea pandemiei a forțat autoritățile să se adapteze la situația actuală și să facă modificări legislative pentru a crea un teren rodnic de dezvoltare a digitalizării.
Și în ultimul an, administrațiile publice au încercat să elimine cât mai mult mersul la ghișee și statul la cozi, fiind nevoite să pună la dispoziția cetățenilor platforme și instrumente digitale pentru a facilita relaționarea și comunicarea dintre ei.