București și Cluj-Napoca se află într-un stadiu incipient al evoluției către soluțiile de mobilitate urbană inteligentă, clasându-se în ultima categorie a indexului ”Smart Cities Mobility” realizat de PwC.
București înregistrează unele progrese la capitolele gestionarea traficului, sustenabilitatea mediului, mobilitatea activă și inițiative de mobilitate inteligentă și un progres notabil la transportul public.
În schimb, Cluj-Napoca a făcut progrese mari la managementul traficului, progrese notabile la sustenabilitatea mediului și transport public și unele progrese la mobilitatea activă și inițiative de mobilitate inteligentă.
Celor două orașe din România, incluse în categoria a treia – la început de drum către mobilitatea inteligentă, se alătură Almaty (Kazakhstan), Baku (Azerbaijan), Belgrad (Serbia), Kiev (Ucraina) și Sofia (Bulgaria).
Prima categorie a indexului, lideri în mobilitatea inteligentă în regiune, cuprinde orașele: Bratislava, Brno, Gdansk, Košice, Ostrava, Praga, Tallinn și Varşovia.
A doua categorie, progrese pozitive către mobilitatea inteligentă, cuprinde orașele: Budapesta, Katowice, Ljubljana, Lodz, Lviv, Riga, Rzeszow, Vilnius, Wroclaw și Zagreb.
Traficul și poluarea rămân probleme majore în regiune
Traficul aglomerat este o problemă persistentă în orașele analizate, Budapesta, București, Kiev și Varșovia prezentând niveluri de congestie deosebit de ridicate, de peste 40%.
În timp ce situația poluării aerului din orașele analizate s-a îmbunătățit în general de la an la an, doar unul dintre orașele analizate, Tallinn, are niveluri de poluare a aerului care respectă recomandările OMS.
Orașele cu cea mai proastă calitate a aerului sunt, în ordine: Almaty, Belgrade, Baku, Cluj Napoca, Katowice, Rzeszow, Ostrava, Kosice, Ljubljana, Lodz, București și Tbilisi.
În ceea ce privește transportul public, orașele cehe Brno, Ostrava și Praga au cele mai mici costuri în raport cu venitul lunar, și raportează cea mai mare rată de utilizare zilnică între 53% și 69% dintre călătorii, față de media regională de 49%.
Orașele din regiune fac pași mari spre utilizarea bicicletei ca mijloc de transport
Orașele poloneze raportează rate ridicate de infrastructură pentru biciclete, Wroclaw (63,8%) și Varșovia (49,5%) având rate ridicate de infrastructură separată pentru biciclete în raport cu lungimea totală a drumurilor.
Lviv este orașul cu cea mai mare rată a infrastructurii segregate pentru biciclete, de 70%, ceea ce se datorează dezvoltării active a infrastructurii pentru biciclete, cu peste 100 km deja construiți înainte de începerea invaziei ruse la scară largă în 2022.
Cele 25 de orașe incluse în index au, în medie, proporții marginal mai mari de persoane care folosesc bicicleta ca mijloc de transport într-o zi obișnuită, decât media din Uniunea Europeană.
Kiev are cea mai mare rată de persoane care călătoresc pe jos de la origine la destinație într-o zi obișnuită, de 35%, urmat îndeaproape de București, Budapesta, Košice și Ljubljana, cu 29%.
CITEȘTE ȘI: Eco-vouchere în valoare de 3.000 de euro pentru 3.000 de taximetrişti
MONEY BUZZ | ȘTIRI BUSINESS| ȘTIRI ECONOMICE | ȘTIRI FINANCIARE |