Peste două treimi (67,5%) dintre gospodăriile din România care ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie se află în mediul rural. Situația este și mai gravă în formele extreme de sărăcie energetică, unde 76,3% dintre gospodăriile afectate sunt tot la sat.
Raportul, publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), evidențiază discrepanțe majore între mediul urban și rural în ceea ce privește accesul la tehnologii moderne și eficiente pentru încălzire. Pe baza datelor INS, raportul subliniază că mediul rural rămâne „polul sărăciei energetice” din România.
Astfel, 35,6% dintre gospodăriile din România folosesc sobe pe lemne, dintre care 88% sunt localizate în mediul rural. Aceste sisteme sunt adesea ineficiente și poluante, contribuind la vulnerabilitatea energetică și afectând sănătatea utilizatorilor.
În mediul rural, aproximativ 80% dintre gospodării se încălzesc predominant cu lemn, în timp ce accesul la gaze sau la centrale pe peleți este limitat. Aceste centrale moderne sunt utilizate în principal de gospodării cu venituri mai mari, capabile să susțină costurile inițiale.
În mediul urban, centralele pe gaz sunt cele mai frecvente, beneficiind de acces la rețeaua de distribuție. Sistemele centralizate de încălzire sunt disponibile mai ales în marile orașe, iar în orașele mici sau comune, acestea sunt rare sau inexistente.
Singurul indicator unde nu există diferențe majore între urban și rural este cel asociat supraconsumului energetic (Indicator 2M) – cauzat de locuințe ineficiente sau așteptări ridicate de confort. Valorile sunt aproape egale: 50,1% în rural și 49,9% în urban. În schimb, indicatorul „10%” (gospodării care alocă peste 10% din bugetul lunar pentru energie) este mai ridicat în mediul urban.
Deconectările de la energie – o problemă invizibilă
Un alt fenomen important menționat în raport este cel al deconectărilor de la rețelele de energie, care afectează în special gospodăriile urbane ce nu-și pot plăti facturile. Deși datele oficiale sunt limitate, raportul atrage atenția că fenomenul persistă în România de peste două decenii.