Achiziția unei proprietăți a accelerat în ultimele luni din 2023, în contextul propunerilor de modificare a legislației fiscale, în special creșterea cotei minime de TVA pentru locuințe.
Aceasta a crescut de la 5% la 9% pentru proprietățile de până la aproximativ 120.000 de euro și s-a adăugat majorării taxelor notariale, conform ultimului raport Colliers.
Astfel, mulți cumpărători s-au grăbit să încheie tranzacțiile până la finalul anului și, cel puțin în București, decembrie a fost o lună record, înregistrând cel mai mare număr de vânzări de apartamente din ultimii 15 ani.
România rămâne țara europeană cu cei mai mulți proprietari de case și apartamente, potrivit statisticilor oficiale. Totuși, 13% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani din mediul urban sunt chiriași.
CITEȘTE ȘI: Impact, creștere cu 35% a venitului din vânzări
În general, cei mai mulți dintre cei care închiriază sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (25%), care au locuri de muncă flexibile sau studiază și nu își permit să investească încă într-o locuință.
Aproximativ 40% dintre acești tineri locuiesc împreună cu familia sau cu prietenii. București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Brașov sunt principalele beneficiare ale migrației interne.
În paralel, anul 2022 a marcat două premiere: populația rezidentă a crescut pentru prima dată după 1989, iar numărul celor care au sosit în România a depășit numărul celor care au plecat (un plus de 85.000 persoane).
De câte salarii anuale are nevoie un român pentru a-și cumpăra o locuință
Datele Colliers arată că, în București, un român are nevoie în medie de echivalentul a 8 salarii anuale nete pentru a cumpăra o locuinţă de 60 metri pătrați.
Înainte de pandemie această cifră se situa în jurul a 7 ani de salarii. În 2008, la apogeul bulei imobiliare din România, aceeași locuință ar fi costat aproximativ echivalentul a 25 de ani de salariu mediu anual.
