Bucureștiul în 2025 este un oraș tot mai sufocat de trafic, construcții și poluare, cu spații verzi în scădere și infrastructură verde precar dezvoltată. Aceasta este concluzia celei de-a doua ediții a raportului Starea mediului în București, realizat de Platforma de Mediu.
După 1990, Capitala a pierdut peste 500 ha de spații verzi, iar trendul continuă agresiv. Doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de 1 kilometru de un parc de peste 1 hectar. Noile ansambluri rezidențiale, în special cele de la marginea orașului, au o accesibilitate și mai redusă.
Cu o medie de doar 0,88 arbori/locuitor, Bucureștiul este departe de recomandarea Uniunii Europene de 3 arbori per locuitor. În 2024, au fost defrișați 639 arbori și plantați doar puțin peste 1.100 – un dezechilibru cronic.
Aerul devine tot mai irespirabil
Poluarea aerului provine în proporție de 60% din traficul rutier, într-un oraș în care peste jumătate din mașini au peste 10 ani vechime și o treime sunt diesel. Centralele termice contribuie și ele semnificativ la emisiile de dioxid de sulf și oxizi de azot.
Valorile noxelor precum particulele în suspensie, benzenul sau oxizii de azot sunt frecvent depășite. În lipsa unui Plan integrat pentru calitatea aerului valid, orașul nu are o strategie funcțională pentru a combate această problemă.
Schimbările climatice – o amenințare reală
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă din istoria măsurătorilor: o medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media multianuală. Tot mai frecvente sunt și valurile de căldură de peste 10 zile consecutive. Fenomenul de „insulă de căldură urbană” afectează în special centrul orașului și zonele aglomerate.
Deșeuri multe, reciclare puțină
În 2024, Bucureștiul a generat aproape 564.000 de tone de deșeuri, dar doar 42% au fost tratate. Restul ajung la groapa de gunoi comună. Colectarea selectivă este deficitară, iar infrastructura pentru compost, reciclare și valorificare energetică este subdezvoltată.
Mobilitate sustenabilă este aproape inexistentă
Orașul nu a început cu adevărat tranziția spre transport sustenabil. Doar 1,25% dintre mașini sunt electrice. Bicicleta e folosită zilnic de doar 1% dintre bucureșteni. Metroul ușor și infrastructura velo lipsesc aproape complet.