Spaces a realizat un studiu pentru a cerceta modul în care companiile se vor adapta unei noi realități – generația care acum are 20 de ani, are șanse să trăiască până la 100 de ani, ceea ce înseamnă că în viitor o persoană de 70 de ani se va afla încă în câmpul muncii.
Din anul 1960, speranța de viață a crescut într-un ritm alert, astfel că o persoană care are astăzi vârsta de 20 de ani, are șanse de 50% să ajungă la 100 de ani.
„Cu o forță de muncă formată din angajați cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani, sau chiar mai mult, companiile trebuie să fie capabile să răspundă în același timp la nevoi foarte diferite pe care le au 4 generații care lucrează în aceeași companie. Succesul companiilor va depinde de cum vor fi capabile să implice, motiveze și recompenseze cele 4 generații”, declară Sharon Edmondson, Vicepreședintele de Resurse umane al IWG.
Pe parcursul a 70 de ani, o persoană are la dispoziție 611.000 de ore de utilizat, însă, dacă ne raportăm la o viață de 100 de ani, se ajunge la 873.000 ore. Fiecare persoană este liberă să decidă cum eficientizează aceste ore și cum le împarte, de exemplu, între priorități legate de sănătate și de dezvoltarea continuă a abilităților profesionale.
„Cu o carieră care ajunge să se prelungească cu câteva zeci de ani, munca flexibilă joacă un rol cheie în a evita burnout-ul, prin reducerea timpului petrecut în trafic și îmbunătățirea echilibului dintre viața personală și cea profesională. Și mai important, munca flexibilă permite alocarea unui timp important îmbunătățirii abilităților profesionale și trainingului, fapt ce aduce beneficii atât anagajaților cât și angajatorilor”, explică Ramona Predescu (Iacob), country manager IWG România.
Fiecare generație poate fi recunoscută după anumite stereotipuri – milenialii sunt job hoppers, mereu în căutarea următoarei provocări, baby boomers se adaptează ceva mai greu la tehnologie, spre deosebire de generația Z care nu renunță la telefoane și comunică mai ales prin emoticoane și selfie-uri, iar generația X este foarte independentă și respinge autoritatea.
„Studii recente arată că nevoia de autonomie crește cu vârsta, într-un procent de 30% în cazul generației Baby Boomers și 19% pentru generația Z. Însă acest lucru nu poate fi judecat strict pe baza vârstei, ține într-o mare măsură de personalitate. Alt studiu arată că generația Z preferă un job stabil în timp, însă, toate grupele de generații sunt interesate de stabilitate. Este responsabilitatea fiecărei companii să își înțeleagă oamenii”, adaugă Sharon Edmondson, Vicepreședintele de Resurse umane al IWG.
În mod clar generația și vârsta au un anumit impact în modul în care o persoană abordează cariera. Recunoașterea punctelor forte, a abilităților fiecărei generații și crearea unor echipe mixte vor pava drumul către succes al companiilor, și este totodată și cel mai sigur mod de preveni stereotipurile și ideile preconcepute legate de vârstă, între colegi.