Românii au cumpărat mai multe fructe și legume în pandemie

Piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate în această perioadă

  • Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei si viitorul incert, urmată de propria situație financiară, punerea în pericol a sănătății și teama de a rămâne fără loc de muncă;
  • Temerile privind securitatea alimentară se regăsesc abia pe locul al 9-lea;
  • Aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziționează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau;
  • Repondenții susțin că au consumat mai puțin alcool în izolare, băuturile alcoolice fiind printre produsele a căror rată de consum a scăzut cel mai mult în această perioadă;
  • Românii fac cumpărături mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani);
  • A crescut apetența consumatorilor pentru produse proaspete (fructe și legume);
  • Piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate în această perioadă, din cauza condițiilor incerte de igienă pe care le-ar putea asigura.

Studiul a fost derulat în luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions.

92% dintre respondenți consideră ca statul este primul care trebuie să intervină pentru depășirea situației create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându-se companiile.

- Publicitate -Domeniile Ostrov

Potrivit respondenților, acestea din urmă trebuie sa ajute oamenii să treacă mai ușor prin această criză inclusiv prin educare și informare.

46% dintre aceștia susțin că vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă.

Românii văd companiile ca protectori – de aceea se așteaptă, în majoritate covârșitoare, ca acestea să-și protejeze angajații (83%) și categoriile sociale vulnerabile, dar și producția și economia locală (82%).

Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și de viitorul incert (68%). Propria situație financiară este și ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%).

Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de Covid-19 (41%), dar și teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).

Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijorați de siguranța alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalți cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%).

Din acest punct de vedere, consumatorii susțin că ar fi benefice acțiuni de comunicare din partea autorităților care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus.

Totodată, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puțin îngrijorați în acest moment (doar 24% dintre cei chestionați). Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama că stocurile de mâncare să se epuizeze sau de perspectiva de a rămâne fără bani.

Consumul a suferit modificări puternice

În context pandemic, consumatorii declară că au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe următoarele locuri se situează produsele congelate și conservele.

Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apă îmbuteliată și răcoritoarele sunt și ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.

Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puțin decât înainte – mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar și snacks-urile (33%), produsele de panificație/ brutărie (29%) și mezelurile (28%).

Apar și alte schimbări in comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea – 88% dintre consumatori spală fructele și legumele cu mai multă atenție decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziționare.

Frecvența de cumpărare a produselor alimentare a scăzut semnificativ de la declanșarea crizei sanitare. Daca înainte de criză 83% dintre cei chestionați făceau cumpărături de produse alimentare de cel puțin de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar.

Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.

De unde fac românii cumpărături

În această perioadă, cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerț – hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) și supermarketuri (43%), in vreme ce piețele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban.

Magazinele care fac parte din rețele internaționale beneficiază de cea mai mare încredere din partea consumatorilor (56%), avantajele menționate spontan fiind gama largă de produse oferite (24%), standardele de calitate menținute (17%) precum și prețurile avantajoase (16%).

Pe de altă parte, consumatorii menționează ca dezavantaje ale acestor magazine aglomerația percepută (18%) precum și anumite nesiguranțe legate de proveniența produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obișnuiau să frecventeze piețele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei, mulți dintre aceștia preferând în această perioadă mai degrabă hypermarket-urile (55%) și magazinele tip discounter (50%).

Mai mult, consumatorii declară că au un nivel relativ scăzut de încredere în piețele agroalimentare (36%), principalele bariere menționate spontan fiind legate de igienă precară (22%) și de aglomerația/contactul cu multe persoane (20%).

Pe de altă parte, piețele sunt totuși apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete și de calitate (50%).

- Publicitate -

Jumătate dintre români sunt irascibili sau au probleme de concentrare din cauza lipsei de somn

Stresul este cel mai important factor care afectează calitatea somnului românilor, fiind menționat de 52% dintre respondenții unui studiu...

Ce cheltuieli poți deduce ca PFA? Lista completă și exemple practice

În calitate de Persoană Fizică Autorizată (PFA), trebuie să înțelegi care sunt cheltuielile pe care le poți deduce pentru...