- Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei si viitorul incert, urmată de propria situație financiară, punerea în pericol a sănătății și teama de a rămâne fără loc de muncă;
- Temerile privind securitatea alimentară se regăsesc abia pe locul al 9-lea;
- Aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziționează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau;
- Repondenții susțin că au consumat mai puțin alcool în izolare, băuturile alcoolice fiind printre produsele a căror rată de consum a scăzut cel mai mult în această perioadă;
- Românii fac cumpărături mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani);
- A crescut apetența consumatorilor pentru produse proaspete (fructe și legume);
- Piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate în această perioadă, din cauza condițiilor incerte de igienă pe care le-ar putea asigura.
Studiul a fost derulat în luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions.
92% dintre respondenți consideră ca statul este primul care trebuie să intervină pentru depășirea situației create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându-se companiile.
Potrivit respondenților, acestea din urmă trebuie sa ajute oamenii să treacă mai ușor prin această criză inclusiv prin educare și informare.
46% dintre aceștia susțin că vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă.
Românii văd companiile ca protectori – de aceea se așteaptă, în majoritate covârșitoare, ca acestea să-și protejeze angajații (83%) și categoriile sociale vulnerabile, dar și producția și economia locală (82%).
Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și de viitorul incert (68%). Propria situație financiară este și ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%).
Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de Covid-19 (41%), dar și teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).
Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijorați de siguranța alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalți cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%).
Din acest punct de vedere, consumatorii susțin că ar fi benefice acțiuni de comunicare din partea autorităților care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus.
Totodată, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puțin îngrijorați în acest moment (doar 24% dintre cei chestionați). Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama că stocurile de mâncare să se epuizeze sau de perspectiva de a rămâne fără bani.
Consumul a suferit modificări puternice
În context pandemic, consumatorii declară că au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe următoarele locuri se situează produsele congelate și conservele.
Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apă îmbuteliată și răcoritoarele sunt și ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.
Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puțin decât înainte – mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar și snacks-urile (33%), produsele de panificație/ brutărie (29%) și mezelurile (28%).
Apar și alte schimbări in comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea – 88% dintre consumatori spală fructele și legumele cu mai multă atenție decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziționare.
Frecvența de cumpărare a produselor alimentare a scăzut semnificativ de la declanșarea crizei sanitare. Daca înainte de criză 83% dintre cei chestionați făceau cumpărături de produse alimentare de cel puțin de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar.
Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.
De unde fac românii cumpărături
În această perioadă, cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerț – hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) și supermarketuri (43%), in vreme ce piețele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban.
Magazinele care fac parte din rețele internaționale beneficiază de cea mai mare încredere din partea consumatorilor (56%), avantajele menționate spontan fiind gama largă de produse oferite (24%), standardele de calitate menținute (17%) precum și prețurile avantajoase (16%).
Pe de altă parte, consumatorii menționează ca dezavantaje ale acestor magazine aglomerația percepută (18%) precum și anumite nesiguranțe legate de proveniența produselor comercializate (18%).
Dintre cei care obișnuiau să frecventeze piețele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei, mulți dintre aceștia preferând în această perioadă mai degrabă hypermarket-urile (55%) și magazinele tip discounter (50%).
Mai mult, consumatorii declară că au un nivel relativ scăzut de încredere în piețele agroalimentare (36%), principalele bariere menționate spontan fiind legate de igienă precară (22%) și de aglomerația/contactul cu multe persoane (20%).
Pe de altă parte, piețele sunt totuși apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete și de calitate (50%).
. Piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate){kind=link}