În România, procentul copiilor de etnie romă, cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, care fac parte din clase în care toți colegii sunt de aceeași etnie, a rămas neschimbat, la 10%.
Salvați Copiii arată că procesul de desegregare a fost realizat „foarte superficial”, iar „segregarea copiilor romi la școală este încă raportată, în ciuda obiectivului declarat al autorităților de a o elimina”.
Dintr-o analiză a 394 de unități școlare din regiunea de nord-est a țării, reiese că 20% din numărul total de şcoli manifestă cel puțin o formă de segregare.
De asemenea, 50% din numărul total al comunităților implicate (112) în procesul de monitorizare au cel puțin o școală unde există o formă de segregare.
De cele mai multe ori, elevii romi din clase sau școli segregate au condiții de învățare mult mai rele decât colegii lor din școli mixte.
Clădirile sunt adesea într-o stare proastă și încălzirea și accesul la electricitate și canalizare este absent, în comparație cu școlile mixte.
În România, doar 38% din copiii romi cu vârsta între patru ani și vârsta de școlarizare obligatorie sunt cuprinși în învățământul preșcolar.
Mai mult, ponderea copiilor romi care au vârsta de școlarizare obligatorie și care merg la școală este de 77%.
În medie, 18 % din romii cu vârsta între 6 și 24 de ani frecventează un nivel mai scăzut de educație decât cel corespunzător vârstei lor.
În plus, proporția de romi care abandonează școala este disproporționat de mare în comparație cu populația generală.
80% dintre romii din UE trăiesc sub pragul riscului de sărăcie
La nivelul Uniunii Europene, 80 % dintre romi continuă să trăiască sub pragul riscului de sărăcie al țării lor.
Un cetățean rom din trei trăiește într-o locuință fără apă curentă și unul din 10 trăiește într-o locuință fără curent electric.
Un cetățean rom din patru (27%) și un copil rom din trei (30%) trăiește într-o gospodărie în care un membru al familiei a mers la culcare flămând cel puțin o dată în ultima lună.
