Colecționarii români sunt motivați în principal de rațiuni estetice și personale atunci când achiziționează lucrări de artă, însă o parte semnificativă dintre aceștia (46%) iau în calcul și beneficii de ordin financiar și investițional, arată Deloitte Art Market Report 2025.
Pictura rămâne categoria artistică predominantă, fiind prezentă atât în istoricul de achiziții(89% dintre respondenți), cât și în intențiile de cumpărare (86%). Este urmată de sculptură (53% în istoric, 60% în intenții), respectiv fotografie (49% atât în istoric, cât și în intenții).
Pe de altă parte, dat fiind profilul relativ tânăr al colecționarului român (65% dintre respondenți au între 35 și 56 de ani), arta contemporană, cu precădere cea creată după anul 2000, se conturează ca preferință clară, opt din zece respondenți menționând-o atât în istoric, cât și în intențiile de achiziție.
Arta atrage în general investiții moderate din partea colecționarilor români, fiind văzută ca un instrument de acoperire a riscurilor în perioade volatile economic (26%), dar și ca un mijloc de diversificare a activelor (24%) sau chiar ca vehicul speculativ (19%), cu potențial de a genera câștiguri viitoare.
În majoritatea portofoliilor, lucrările de artă reprezintă o categorie complementară de active, șase din zece colecționari indicând o pondere de până la 10% din totalul activelor pe care le dețin. Doar 5% dintre aceștia afirmă că au mai mult de jumătate din avere investită în artă.
Peste jumătate dintre respondenți (59%), investesc în artă sume care nu depășesc 10% din venitul anual. Cei mai mulți colecționari (34%) dețin între 6 și 24 de lucrări, ceea ce sugerează o prevalență a colecțiilor mai mici, dar de mare semnificație artistică și influențate puternic de personalitatea colecționarului. Colecțiile mari, de peste 100 sau de peste 300 de piese, acoperă fiecare câte 11% dintre respondenți,