Peste o treime dintre elevii români sunt afectați de analfabetismul numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative, conform unui raport publicat de AVE România și Brio, care a analizat populația școlară din toate ciclurile de învățământ, primar, gimnazial și liceal.
Analfabetismul numeric crește constant, de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale și de 46% la clasele liceale. Băieții prezintă, în general, un nivel mai bun de funcționalitate numerică față de fete, diferența menținându-se constantă de la un ciclu școlar la altul.
Literația numerică reprezintă capacitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte ale vieții cotidiene, profesionale și sociale. În activitățile zilnice, aceasta implică, printre altele, capacitatea de a calcula dobânzile bancare, interpretarea tarifelor la utilități, compararea ofertelor comerciale sau estimarea costurilor pentru diferite produse și servicii.
S-au observat diferențe crescute ale analfabetismului funcțional numeric în funcție de mediul de proveniență. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%.
În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%). Diferențele persistă și se accentuează pe măsură ce elevii avansează în ciclurile următoare, de gimnaziu și liceu.
Diferențe mari în funcție de statutul socio-economic
Rezultatele mai evidențiază și o corelație strânsă între statutul socio-economic și nivelul de funcționalitate numerică. Elevii din categoria cu cel mai crescut statut prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric, în timp ce elevii din categoria cu cel mai scăzut statut socio-economic au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, cu diferențe marcante între extreme.
În ciclul primar, diferențele sunt relativ mai mici, dar devin mai pronunțate în gimnaziu și liceu. Spre exemplu, în liceu, doar 23,63% elevi din categoria cu cel mai crescut statut se încadrează în categoria de analfabetism numeric funcțional, comparativ cu 69,76% din categoria cu cel mai scăzut statut socio-economic.
Cum a fost realizat testul?
În dezvoltarea testului au fost definite cinci mari domenii de evaluare, comune tuturor nivelurilor școlare: algebră, statistică, geometrie, măsurare, proprietăți ale numerelor. Pentru fiecare domeniu și subdomeniu și pentru fiecare ciclu de învățământ au fost realizați aproximativ 100 de itemi – mai exact, un total de 6.681 de itemi.
Fiecare item a fost expus de cel puțin 30 de ori (majoritatea de 70-80 ori) pentru analiza statistică. Pilotarea a implicat administrarea itemilor la un eșantion de 9.719 participanți, selectați prin eșantionare stratificată proporțională dintr-un set inițial de aproximativ 16.000 de administrări ale testului.
Cele aproape 16.000 de administrări ale testului au fost realizate în perioada octombrie – decembrie 2024, la nivel național, în baza unei eșantionări care a vizat aproape 600 de școli din întreaga țară.