Peste trei sferturi (77,2%) dintre ucrainienii sosiți în România după declanșarea invaziei ruse consideră că românii sunt primitori. În schimb, dificultățile lingvistice, dificultatea de a găsi un loc de muncă bine remunerat și accesul dificil la sănătate sunt motive care îi fac pe mulți dintre respondenții unui studiu Salvați Copiii să simtă că România nu le poate deveni acasă.
4 din 5 familii cuprinse în consultare au sosit în România în urmă cu peste un an (86,8%), iar aproape 7 din 10 (69,7%) au o durată de ședere pe teritoriul României de peste 2 ani, în timp ce doar 7% dintre respondenți au indicat un interval de sub șase luni de la sosire.
Întrebați fiind dacă se simt bine conectați și integrați în comunitatea românească, aproape jumătate dintre participanții la consultare afirmă că nu au atins acest nivel (47,2%), în timp ce doar 17% au acest sentiment de integrare (diferența este reprezentată de indeciși).
Școlile publice reprezintă serviciul cel mai ușor de accesat, 65,1% din familiile care au avut nevoie de acest tip de serviciu considerând că școlile sunt accesibile sau ușor accesibile. Cele mai dificile obstacole apar în ceea ce privește sănătatea (incluzând controalele medicale și medicamentele) – 55,5%, urmată îndeaproape de locuință (chirie și utilități) – 54,6%.
Ucrainenii nu vor să rămână în România pe termen lung
În ceea ce privește intenția de a rămâne în România, cea mai mare parte dintre familiile chestionate se află într-o situație de incertitudine. 56,7% au optat pentru „Nu știu”, iar ponderea celor care au în vedere o relocare în viitorul apropiat (mai puțin de un an) este foarte redusă (3,7%). Totuși, aproape 2 din 5 respondenți (39,6%) intenționează să rămână în țara noastră pentru cel puțin încă un an.
Unde locuiesc și din ce trăiesc ucrainienii refugiați în țara noastră
Peste 9 din 10 familii (91,6%) locuiesc în apartamente sau case închiriate, ponderi mult mai mici înregistrându-se în cazul celor care locuiesc în hoteluri sau pensiuni – gratuit sau contra cost (3,8% cumulat), în gazdă la rude sau prieteni (1,3%) sau în centre de cazare (1,3%).
În ceea ce privește sursele de venituri utilizate pentru acoperirea cheltuielilor cu închirierea locuinței, cel mai frecvent sunt indicate salariile (68,5%) și sursele de altă natură (29,9%), în timp ce doar 8,2% dintre respondenți menționează sprijinul guvernamental.
 dintre ucrainienii sosiți în România după declanșarea invaziei ruse consideră că românii sunt primitori.){kind=link}