Mulţi dintre refugiaţii ucraineni veniţi în România, în special femei şi copii, ajung victime ale traficului de persoane. Necunoscându-şi drepturile, sunt forţaţi fie să muncească, fie să presteze favoruri sexuale, în schimbul cazării şi mesei, scrie Reporter 24.
Pe fondul lipsei de informaţie, multe persoane care îi cazează, îi duc într-o zonă de dezinformare. Şi anume că este o cazare benevolă, oferită de acel proprietar, iar în schimbul cazării şi mesei care i se oferă zilnic, persoana cazată ar trebui să muncească sau, uneori, chiar există presiune de oferire a serviciilor sexuale, spune Silvia Tăbuşcă, specialist în combaterea traficului de persoane
Ea a arătat că alte ţări europene au ales ca banii pentru decontarea cheltuielilor de cazare şi masă pentru refugiaţi să fie daţi refugiaţilor pe un card emis pe numele lor şi nu direct persoanelor care îi iau în gazdă. Nu este și cazul României.
Din păcate, nu există, în momentul de faţă posibilitatea modificării acestei scheme. Schema a fost ca o măsură rapidă de sprijin a refugiaţilor, în acel moment, însă noi nu am înţeles foarte bine de ce Guvernul a optat ca aceşti bani să meargă către proprietarii locuinţelor şi nu direct către refugiaţi, adaugă doamna Tăbușcă
Aceasta mai arată că programul Guvernului a generat o bulă imobiliară artificială. Chiriile au crescut şi de zece ori, însă condiţiile oferite refugiaţilor sunt minimale.
De exemplu, noi am identificat în Bucureşti, în Sectorul 3, o garsonieră dintr-un fost bloc de nefamilişti care a fost vândut şi transformat în bloc de garsoniere, care înainte era închiriată cu 100 de euro, acum practic primeşte de la statul român 1.000 de euro
Un alt lucru grav identificat de ONG-uri este faptul că 30 de mii de refugiaţi ucraineni intraţi în România de la debutul conflictului, în 24 februarie 2022, nu au fost înregistraţi, iar statul român nu ştie nimic despre ei.
Pe teritoriul României au intrat 80.000 de ucraineni, iar înregistrați sunt 67.000. Practic, vorbim de un număr de 30.000 de ucraineni care nu sunt înregistrați pentru protecție temporară. Pentru mine este un mare semn de întrebare. Unde sunt acești oameni și de ce nu s-au înregistrat?, a mai arătat Silvia Tăbuşcă
