Cifra de afaceri din vânzările en-gross a crescut cu 12,6% în primele două luni din 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
Specialiștii KeysFin estimează că pragul de 112 miliarde lei a fost depășit în 2019, astfel încât rata de creștere va ajunge la cel puțin 125 miliarde lei în 2020, luând în considerare sentimentul de panică de care au fost cuprinși cumpărătorii și teama de dispariție a anumitor produse, care a lăsat goale rafturile multor magazine.
Cu toate acestea, cererea în creștere de produse a condus inițial la o creștere a prețurilor. Conform unei analize a Consiliului Concurenței, având la bază datele din Monitorul Prețurilor, produsele alimentare au fost mai scumpe în luna martie a acestui an.
Închiderea centrelor comerciale și a mall-urilor din cauza pandemiei COVID-19 a avut un puternic impact negativ asupra comerțului cu amănuntul în România, iar pierderile ating 600 milioane de euro, conform estimărilor CBRE.
Comercianții care se vor adapta rapid mediului de afaceri în continuă schimbare vor avea, în mod clar, și cele mai bune rezultate.
Comercianții non-alimentari au pierdut sute de milioane de euro
Comercianții din România au pierdut sute de milioane de euro, ca urmare a Ordonanței Militare nr. 2 din 21 martie 2020, care a impus închiderea mall-urilor. Acest lucru a afectat planurile de expansiune ale dezvoltatorilor de centre comerciale, pe măsură ce criza din sănătate a devenit una economică, având în vedere că în 2020 este aşteptată o scădere economică de 6% în România, comparativ cu estimarea de creștere de 3,5% din luna ianuarie.
Conform Departamentului de Consultantă şi Tranzacții al CBRE, în perioada 18 martie – 15 mai, ~8.800 de magazine au fost închise, ~50.000 din personalul acestora au fost trimişi în şomaj tehnic, iar pierderile sunt estimate la ~600 milioane de euro.
Comercianții alimentari: de la tehnologia contactless la livrările la domiciliu
Hipermarketurile și supermarketurile au beneficiat de panica generată de cumpărători pentru a se stabiliza, a-şi menține lanțurile de aprovizionare sau a dezvolta unele noi, prin canale precum comerțul online sau livrările la domiciliu.
Lanțurile de supermarketuri și hipermarketuri descoperă acum comerţul online, iar criza le-a accelerat planurile de digitalizare.
Unele dintre schimbările pe care le vedem astăzi vor deveni permanente, iar altele vor influenţa definitiv comerțul de produse alimentare, precum: vânzarea online, livrările la domiciliu, tranziția către tehnologia contactless atunci când vorbim de plăţi, dezinfectarea produselor sau extinderea rețelelor de furnizori.
Comerțul online din România a înregistrat o creștere cu 30% a vânzărilor încă din prima săptamâna a lunii martie. Cu cât numărul oamenilor carantinați la domiciliu a fost mai mare, în combinație cu închiderea școlilor și obligația părinților cu copii mici de a sta acasă, cu atât au crescut si vânzările online.
Sectorul e-commerce a depășit pragul de 4,3 miliarde euro
Conform estimărilor ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), sectorul e-commerce a depășit pragul de 4,3 miliarde euro la sfârșitul lui 2019, cu 20-22% mai mult decât în 2018.
Estimările inițiale pentru 2020 au arătat că valoarea cumpărăturilor online a depășit 5 miliarde euro, dar în situația actuală este foarte probabil ca această valoare să fie chiar mai mare.
Conform Eurostat, numai 23% din populația României a cumpărat online în 2019, ceea ce ne plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Dar acești noi cumpărători online vor contribui la o creștere semnificativă a vânzărilor online.
Implementarea măsurilor fiscale în lupta împotriva crizei
Din perspectivă fiscală, evoluția pandemiei a determinat guvernele din întreaga lume să adopte într-un termen foarte scurt măsuri pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri.
Comisia Europeană consideră că pandemia de COVID-19 este „un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului guvernamental”. La rândul său, OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) a propus guvernelor și administrațiilor fiscale măsuri care să atenueze din impactul negativ generat de pandemie: amânarea termenelor de depunere a declarațiilor și a obligațiilor fiscale, suspendarea penalităților/ dobânzilor de întârziere, suspendarea controalelor fiscale sau a măsurilor de executare silită, accelerarea rambursărilor de TVA.
O altă măsură de care pot beneficia toți comercianții este bonificația acordată pentru plata impozitului pe profit pentru primele trei trimestre ale anului 2020, precum și anularea dobânzii și penalizărilor aferente datoriilor restante la 31 martie 2020, cu condiția respectării anumitor proceduri.
Ne aşteptăm ca o nouă Directivă TVA să intre în vigoare la nivelul UE, ce va reglementa regimul de TVA al comercianților online. Această directivă a fost redactată în continuarea unui studiu la nivelul UE din 2015, conform căruia valoarea fraudelor cu TVA din UE a atins 1,5 miliare euro, dintre care 1 miliard a provenit din tranzacțiile B2C (business to consumer).