Tot mai puţini români îşi permit să-şi cumpere o locuinţă nouă, având în vedere că prețurile continuă să crească puternic, arată o analiză Colliers.
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din țară, unde achiziționarea unui apartament nou standard costă echivalentul unui salariu mediu încasat pe 12,5 ani de muncă.
Un bucureștean are nevoie de salariile pe 8,4 ani pentru o astfel de achiziție, timișorenii trebuie să lucreze 8,1 ani pentru o locuință nouă, iar ieșenii 7,7 ani.
În București, Timișoara și Iași, cele mai accesibile prețuri pentru locuințe noi au fost la final de 2020 – început de 2021, după care evoluția a intrat pe o puternică pantă ascendentă.
Cluj-Napoca a cunoscut cea mai mare creștere a prețurilor imobiliare din țară
Cluj-Napoca a cunoscut însă o evoluție aparte, locuințele noi fiind din ce în ce mai inaccesibile pe parcursul ultimilor 8 ani.
Concret, la începutul lui 2014, Cluj-Napoca avea cele mai accesibile locuințe dintre marile orașe, cumpărătorul mediu având nevoie de 9,2 ani de salarii pentru achiziția unei locuințe noi.
În același an, locuitorii din București și Timișoara aveau nevoie de 10,4 și respectiv 10,7 ani de salarii, iar în Iași era necesară o perioadă de 11,4 pentru acoperirea sumei pentru o astfel de achiziție.
În clipa de față indicatorii fundamentali nu sugerează că ne-am afla într-o bulă imobiliară, cu toate că orașul Cluj-Napoca dă semne de supraîncăzire și există riscul să ne îndreptăm într-acolo pe termen mediu, punctează consultanții Colliers.
2022 poate aduce un număr record de locuințe noi
Anul trecut au fost livrate 71.420 locuințe la nivel național, în creștere cu 5% față de anul precedent, iar suprafața totală autorizată de către dezvoltatori în 2021 a crescut cu peste 15% față de 2020.
Totodată, volumul de credite ipotecare nou acordate a fost cu 30% mai mare în primul trimestru și a atins noi maxime istorice.
În direcția contrară acționează creșterile de dobândă ale băncii centrale, care sunt departe de a se fi încheiat, și o posibilă slăbire a pieței muncii în viitor.
Un alt semn de îngrijorare este decalajul transmisiei dobânzii de politică monetară prin IRCC, folosit la acordarea de credite noi și aflat în prezent la un nivel de 1,86%.
În contrapondere, indicele ROBOR la care sunt legate majoritatea creditelor este 4,68%.
