Un studiu MedLife arată că intenția de vaccinare a românilor este sub așteptările inițiale. Doar 10-13% din populația țării are intenția fermă de a se vaccina curând.
Alți 3-4% iau în calcul vaccinarea peste 3-6-12 luni sau chiar peste 1 an.
Conform estimărilor actuale doar 5 milioane de români se vor vaccina până la finalul anului. Înseamnă o rată de 27-31% din totalul persoanelor rezidente care au împlinit cel puțin 16 ani.
Cea mai mare rată de vaccinare se remarcă în mediul urban, unde se estimează că aprox. 33-38% din totalul persoanelor peste 16 ani se vor vaccina până la finalul anului.
În schimb, în rural, rata de vaccinare estimată până în decembrie 2021 este de aprox. 19-23% din totalul populației de peste 16 ani.
De altfel, procentul persoanelor din mediul urban care s-au vaccinat deja este semnificativ mai mare, în timp ce doar un sfert din persoanele vaccinate provin din mediul rural.
Mai mult, cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât cresc și ratele de vaccinare – din prezent și așteptate la final de an.
Bărbații și persoanele peste 50 de ani sunt mai deschise la ideea de vaccinare
Din categoria persoanelor dornice să se vaccineze fac parte într-o mai mare măsură bărbații, persoanele cu vârsta între 50-69 de ani și persoanele care au un stil de viață activ.
Totodată, persoanele care s-au vindecat de COVID-19 și au trecut prin forme medii sau severe (cu pneumonie) ale bolii sunt mai deschise la ideea de a se vaccina.
La polul opus, persoanele cu vârsta sub 40 de ani, cu un nivel de educație mai scăzut și care nu au suferit de COVID-19 până în prezent, nu sunt așa deschiși la vaccinare.
Regiunile București-Ilfov și Centru sunt mai bine reprezentante în segmentul celor care au luat sau iau în calcul vaccinarea.
Regiunea Nord-Est este supra-reprezentantă în rândul celor care resping ideea vaccinării.
Doar o treime dintre români consideră vaccinarea ca fiind eficientă
Doar o treime din populația României cu vârsta peste 16 ani consideră vaccinarea ca fiind foarte eficientă împotriva infectării cu virusul, cât și împotriva dezvoltării unor forme grave de boală.
Restul populației invocă teama de efecte adverse, pe termen lung sau imediat, ca principalul motiv din spatele refuzului de a se vaccina.
Următorul argument este neîncrederea alimentată de informațiile contradictorii.
Studiul evidențiază faptul că puțin peste jumătate din persoanele cuprinse în eșantion consideră că dețin informații necesare despre campania de vaccinare.
Dintre acestea, persoanele vaccinate și cele care vor să se vaccineze cât mai curând au fost cele mai preocupate să se informeze despre campanie.