Reveal Marketing Research a realizat un studiu reprezentativ la nivel național urban de largă audiență, pentru a descoperi âpercepția și atitudinea pe care românii le dezvoltă față de fumat.
Au fost identificate motivele pentru care românii continuă să fumeze, modul în care fumătorii se raportează la acest viciu și care sunt punctele sensibile pe care fumatul le creează în relațiile interpersonale, precum și informații despre alternativele pe care fumătorii le percep ca fiind disponibile.
Una dintre cele mai importante descoperiri ale studiului este faptul că diferențele de atitudine față de fumat duc la conflicte între fumători și nefumători.
Fumătorii tind să accepte criticile, și le însușesc, dar acest lucru pare că le afectează imaginea de sine. Unul dintre motivele de conflict identificate în studiu este mirosul neplăcut al țigărilor.
43% dintre românii nefumători au încercat să îi convingă pe cei dragi să renunțe la acest obicei, iar 15% au ajuns chiar la conflicte provocate de acest subiect.
Un alt detaliu care creează tensiuni interpersonale este acela că, în relațiile de cuplu sau familiale, nefumătorii de multe ori percep că, deși ei le oferă toată atenția partenerilor fumători, aceștia își împart atenția între ei și țigară.
Cu toate acestea, indiferent dacă fumează sau nu, toate persoanele apreciază relațiile mai mult decât fumatul.
În ceea ce privește alternativele la țigări, și implicit fumat, 23% dintre fumători consideră că sunt informați despre alternative (produsele cu tutun încălzit și țigările electronice), iar 11% dintre nefumători sunt de aceeași părere.
Deși o mare parte dintre fumătorii români știu de existența alternativelor, doar 40% dintre cei care cunosc alternativele au ales să le încerce, iar 38% au intenția de a le încerca.
Tensiuni create de fumat la locul de muncă
Pe de o parte, colegii nefumători simt că lucrează mai mult decât colegii lor fumători, care iau deseori pauze de fumat, astfel este percepută o diferență în timpul dedicat muncii.
Pe de altă parte, din cauza timpului limitat și a presiunilor de a performa bine la locul de muncă, fumătorii se simt judecați când sunt nevoiți să iasă în afara clădirii ca să fumeze.
O altă concluzie a studiului este aceea că, atunci când se apucă de fumat, românii o fac pentru a se simți „cineva”, pentru că în acest fel simt că își pot exprima mai bine identitatea și pentru că îi ajută să se simtă mai împliniți.
Bărbații sunt mai atrași de fumat decât femeile – 57% față de 43%
În mod surprinzător, studiul a arătat că fumătorii români sunt persoane cu o viață mai activă, preocupate de starea de sănătate, de alimentație și mai atente la propria imagine.
Un motiv care să justifice aceste alegeri sănătoase ar putea deriva dintr-un sentiment de vină, ca o compensare a faptului că aceștia fumează.
Fumătorii români apreciază și aspectele emoționale pozitive ale fumatului, cum ar fi:
- eliberarea de stres,
- socializarea – fumatul este perceput ca fiind o metodă bună de a cunoaște oameni noi în spațiile special amenajate pentru fumători.
Nefumătorii percep mai degrabă aspectele negative legate de acest obicei:
- repulsia față de miros,
- impactul asupra sănătății,
- adicția pe care fumatul o creează.