Finlanda și Franța au cel mai mare procent de startup-uri care au depus un dosar de proprietate intelectuală, respectiv 42%. România, cu doar 21% din startup-uri care depus un dosar de drepturi de proprietate intelectuală, se situează sub media Uniunii Europene (29%).
Startup-urile cu sediul în Germania (40%), Austria (40%), Italia (39%), Norvegia (37%), Suedia (34%), Danemarca (34%), Elveția (32%) și Cehia (31%) solicită, în medie, mai multe drepturi de proprietate intelectuală.
În medie, 29% dintre startup-urile europene au înregistrat drepturi de proprietate intelectuală, cu diferențe importante între domenii, biotehnologia fiind sectorul cu cel mai mare procent.
Urmează știință și inginerie (cu 25% dintre utilizatori de brevete și 38% dintre utilizatori de mărci comerciale) și sănătate (20% dintre utilizatori de brevete și 40% dintre utilizatori de mărci comerciale).
România este una dintre țările în care se remarcă companiile nou înființate în domeniul biotehnologiei: 69% dintre acestea solicitând un brevet european sau o marcă comercială.
Urmează cele legate de sectorul guvernamental și militar, cu 50% dintre acestea aplicând pentru orice drept de proprietate intelectuală, iar pe locul al treilea se situează startup-urile din domeniul sănătății (38%).
Datele au fost extrase din studiul comun al Oficiului European de Brevete (OEB) și Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).
