Prima zi de iarnă veritabilă a surprins, cum era de așteptat, autoritățile locale și firmele de deszăpezire, astfel că traficul rutier era blocat joi dimineață complet în 3 județe, iar Autostrada A2, cunoscută sub numele de ,,Autostrada meteosensibilă’’ era închisă.
În timp ce România se zbate în zăpadă, firmele de salubritate și deszăpezire raportează afaceri profitabile, în urma contractelor bănoase cu autoritățile locale, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.
Pentru mediul de afaceri, blocajele provocate de zăpadă generează pierderi financiare. Aprovizionarea cu bunuri, în special cele perisabile, devine o misiune imposibilă, iar fluxurile comerciale sunt stopate, cu consecințe negative la nivelul economiei. Firmele de transport sunt cele mai afectate. Întârzierile în livrarea mărfurilor, de exemplu, sunt contabilizate cu penalizări contractuale.
În timp ce economia pierde sume de ordinul milioanelor de euro pe zi din cauza zăpezii, pentru firmele angajate în activități de salubritate și deszăpezire (CAEN 3811, 8129), este sezonul în care fac cei mai mulți bani.
Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea și deratizarea, vor depăși în acest an nivelul de 4 miliarde de lei, o sumă dublă față de acum 10 ani.
Dacă în 2010, firmele active în acest sector raportau un business de 1,92 miliarde de lei, în 2018 se ajunsese, deja, la 3,78 miliarde de lei. Și profitul companiilor a urmat același trend, avansând de la 132,8 milioane de lei în 2010 la 297,5 milioane de lei în 2018.
În 2018, datele Frames indicau 2101 firme de profil, față de 849 companii active în 2010
„Un business profitabil care ar trebui să se vadă în calitatea serviciilor prestate, de la salubrizarea orașelor la deszăpezire. Din păcate, însă, fără utilaje suficiente, personal calificat și un management eficient al activității, majoritatea firmelor angajate în salubritate, deratizare și deszăpezire ajung să acționeze prea târziu, iar exemplul primei ninsori de amploare din 2020 este elocvent pentru această situație’”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit datelor firmei de consultanță, firmele din acest sector, dintre care peste 90% sunt din zona micro, derulează afaceri, în medie, de 1,68 milioane de lei, cu un total de 33.316 angajați, un număr puțin mai mare decât în 2010 (27.382).
Ce firme sunt în top
Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea și deratizarea, sunt dominate de câțiva jucători importanți care, de peste un deceniu, controlează serviciile din zona marilor orașe.
Pe primul loc se află compania Romprest Service SA, cu afaceri de 233,7 milioane de lei în 2018, în creștere cu 50,8 milioane față de nivelul din 2010. Firma raporta, în 2018, ultimul an pentru care există datele financiare finale, un profit net de 11,8 milioane de lei.
Pe locurile următoare, în topul cifrei de afaceri din 2018, se află companiile Rosal Grup SA, cu 219,1 milioane de lei, Supercom SA (183,8 mil.lei), Urban SA (148,3 mil.lei), toate cu sediul în București.
Clasamentul este completat de firma Polaris M.Holding SRL din Constanța, cu afaceri de 145,7 mil.lei, Retim Ecologic Service SA din Timișoara (110,3 mil.lei), Salubris SA din Iași (70,9 mil.lei), RER Ecologic Service București REBU SA (57,7 mil.lei), Comprest SA din Brașov (55,3 mil.lei) și RER Vest SA din Bihor (55,3 mil.lei).
Din totalul de peste 2100 de firme la nivel național, cele mai multe activau în București (331), Constanța (118), Prahova (104), Cluj (105), Timiș (102), iar cele mai puține în Harghita (16), Covasna (17), Brăila (18), Călărași și Tulcea (20).
„Piața serviciilor de salubritate, colectarea deșeurilor, deszăpezire și deratizare este extrem de fragmentată, cu peste 2000 de companii, majoritatea microîntreprinderi fără putere financiară și, în consecință, fără o logistică suficientă. Este o piață controlată de primii 10 jucători, cel mai important și profitabil business fiind cel de colectare a deșeurilor, salubrizare și deszăpezire a marilor orașe precum București, Cluj, Iași, Constanța sau Timișoara”, arată analiza Frames.
România este meteosensibilă
Săptămâna trecută, massmedia relata despre faptul că multe dintre orașele din țară sunt acoperite de praf. Nu s-a mai intervenit pentru spălatul străzilor pentru că, bineînțeles, este iarnă și, în teorie, ar trebui ca zăpada să rezolve problema.
A urmat prima ninsoare serioasă și a apărut problema zăpezii, majoritatea arterelor secundare, a străzilor de cartier și a trotuarelor devenind impracticabile.
Asta dincolo de problemele de pe rețeaua de drumuri naționale și județene, 3 județe și A2 fiind complet paralizate de prima ninsoare serioasă din 2020.
„Explicația generală, pe care o primim în fiecare sezon hibernal, este că pe timp de viscol nu se acționează. Dincolo de această situație, rămân însă semne de întrebare privind modul în care se lucrează după ninsoare și viscol. Planurile de intervenție sunt înlocuite, în general, cu închiderea drumurilor și cu un heirupism tipic românesc, în care se acționează haotic, fără o strategie coerentă de degajare a traficului, de asigurare a circulației oamenilor și a mărfurilor. Asta dincolo de activitățile de prevenire care, în multe cazuri, lipsesc cu desăvârșire. În absența unor strategii de intervenție, România se dovedește a fi, în continuare, o țară meteosensibilă în care titluri precum ,,Iadul alb’’, ,,Autostrada meteosensibilă’’ și ,,Haos pe drumuri’’ devin subiecte de breaking-news pe toate televiziunile”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Analiza companiei de consultanță Frames a fost realizată pe baza datelor financiare ale societăților active cu COD CAEN 3811 (Colectarea deșeurilor nepericuloase) și CAEN 8129 (Alte activități de curățenie, inclusiv măturatul străzilor și îndepartarea zăpezii și a gheții). Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au aceste coduri principale de activitate și sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii.