Cum se pot trata fibroamele uterine fără bisturiu?

Fibromul uterin este o tumoră necanceroasă (de tip benign) care se dezvoltă la nivelul uterului. Afecţiunea este foarte frecventă în rândul femeilor de peste 30 de ani şi de cele mai multe ori se tratează prin operație. Uneori însă, această metodă presupune și extirparea organelor genitale interne, iar asta înseamnă o recuperare îndelungată şi imposibilitatea de a mai concepe un copil. Află mai multe despre fibromul uterin şi cum se poate trata aceasta fără bisturiu.

Tipuri de fibrom uterin

În funcţie de locul în care se dezvoltă, fibromul uterin poate fi:

• Subseros – creşte în grosimea peretelui uterin, mai aproape de exterior. Acesta deformează uterul spre exterior şi poate atinge dimensiuni foarte mari.
• Submucos – creşte sub stratul care îmbracă uterul la interior (endometru). Acest tip de fibrom deformează uterul în interior.
• Intramural – este cel mai frecvent tip de fibrom. Se dezvoltă la nivelul miometrului, adică în stratul muscular al peretelui uterin.
• Intraligamentar – creşte pe ligamentele care susţin uterul de pereţii abdominali.
• Cervical – se dezvoltă la nivelul cervixului (colul uterin). Acest tip de fibrom este rar întâlnit.

Cauze şi simptome ale fibromului uterin

Nu sunt cunoscute cauze clare ale fibromului uterin. Totuşi, apariţia acestuia poate fi favorizată de anumiţi factori:

• Dezechilibre hormonale – secreţia excesivă de estrogen şi progesteron poate determina creşterea necontrolată a ţesutului uterin.
• Sarcina – cauzează dereglări hormonale.
• Factori genetici – este mai frecvent întâlnit la femeile care au în familie rude cu această afecțiune.
• Vârsta – afecţiunea este comună în rândul femeilor de peste 30 de ani.
• Greutatea corporală în exces creşte riscul de a dezvolta un fibrom uterin.

Simptomatologia diferă în funcţie de localizarea fibroamelor, de mărimea şi numărul lor. O femeie poate avea mai multe tumori benigne de acest gen, de dimensiuni variate. Fibroamele de dimensiuni foarte reduse nu determină simptome. După ce acestea cresc, se manifestă prin:

• Menstruaţii abundente, prelungite sau mai frecvente decât ar fi normal. Acestea pot conţine cheaguri de sânge.
• Dureri şi crampe abdominale – intensitatea diferă de la o persoană la alta. Poate fi vorba doar de un disconfort sau de dureri puternice. Crampele se intensifică în timpul menstruaţiei.
• Senzaţia de presiune în abdomen – mai ales în cazul fibroamelor mari, care comprimă organele din jur.
• Senzaţia de urinare frecventă – dacă fibromul pune presiune pe vezica urinară.
• Durere în timpul actului sexual.
• Balonare frecventă.
• Sterilitate – e posibil ca fibromul să afecteze fertilitatea, dacă blochează calea de acces a spermatozoizilor.

Tratamentul non-chirurgical al fibromului uterin

Tratamentul non-chirurgical al acestei afecţiuni poate fi medicamentos, naturist sau intervenţional, prin embolizarea fibromului uterin. Medicul este cel care decide metoda de tratament potrivită, în funcţie de particularităţile afecţiunii.

Tratamentul medicamentos include medicamente care reglează funcţia hormonală, antiinflamatoare şi anticoncepţionale. Acestea reduc dimensiunile tumorii, dar şi simptomele asociate.

Tratamentul naturist se foloseşte pentru reducerea inflamaţiei şi pentru stabilizarea nivelului hormonal. Acesta include consumul de acizi graşi esenţiali (din peşte), ulei de cimbru şi ceai de zmeură sau extract de mlădiţe de zmeur. 

Tratamentul intervenţional este cel mai eficient şi este reprezentat de procedura de embolizare a fibromului uterin. Aceasta presupune obstrucţionarea arterelor uterine care hrănesc fibroamele şi care le ajută să crească. 

Intervenţia de embolizare este una minim-invazivă, nu lasă cicatrici şi se efectuează sub anestezie locală. Medicul introduce prin artera brahială de la nivelul braţului un tub subţire din plastic (cateter), cu ajutorul căruia navighează prin vasele de sânge, sub controlul razelor X. În dreptul arterelor uterine care alimentează cu sânge tumorile, medicul introduce prin tub particule speciale care blochează circulaţia sangvină. Alimentarea cu sânge a ţesutului sănătos nu este afectată. În decurs de câteva luni, ţesutul tumoral moare din cauza lipsei de hrană.

Procedura de embolizare are o durată de 30-60 de minute, spitalizarea este necesară 24 de ore, iar timpul de recuperare este scurt. După o săptămână de repaus, pacienta poate reveni la activităţile obişnuite.

Fertilitatea nu este afectată de această intervenţie, ci chiar îmbunătăţită, iar durerile care pot apărea sunt mult mai reduse comparativ cu metoda chirurgicală. De asemenea, riscul de recidivă este mai scăzut.

Aşadar, fibromul uterin se poate eliminat eficient şi rapid fără bisturiu, datorită tratamentului inovativ intervenţional.