Acum 15 ani, în 1 ianuarie 2007, România devenea stat membru al Uniunii Europene. De atunci, țara noastră a făcut progrese remarcabile în toate domeniile.
Dacă comparăm PIB-ul României de dinainte și post aderare la UE, se constată o creștere puternică, de la doar 122 miliarde dolari în 2006 la aproape 250 miliarde dolari în 2020.
Evoluția țării noastre este cu atât mai impresionantă dacă comparăm PIB-ul intern cu cel al Ucrainei sau Serbiei.
Ucraina avea un PIB de 107,6 miliarde USD în 2006, iar în 2020 a ajuns abia la 155,6 miliarde USD, fiind o evoluție net inferioară României.
Serbia a avut o evoluție și mai slabă, de la un PIB de doar 32,48 miliarde USD în 2006 astăzi are un PIB de numai 52,96 miliarde USD.
Evident, și schimburile comerciale ale României au fost influențate de statutul de membru al Uniunii Europene.
În 2018, 77 % din exporturile României se efectuau în UE (Germania 23%, Italia 11% și Franța 7%).
Și importurile României proveneau în 2018 în proporție de 75% din celelalte state membre ale UE (Germania 20%, Italia 9% și Ungaria 7%).
Nivelul de trai din București a explodat
Poate cel mai important etalon al efectelor economice ale aderării României la Uniunea Europeană se văd în București.
Un oraș care creștea într-un ritm slab în 2006 s-a transformat într-un hub economic regional, cu mii de noi clădiri rezidențiale, de birouri și o creștere impresionantă.
În 2020 nivelul de trai din Bucuresti era printre cele mai ridicate din Europa, fiind pe locul 8 în UE la nivelul produsului intern brut/angajat.
Capitala României avea un nivel PIB/angajat cu 135% peste media UE și devansa inclusiv regiuni bogate din Germania, precum Hamburg, Oberbayern dar și capitala Poloniei, Varșovia.
În vara lui 2021, PIB-ul capitalei era de peste 53,9 miliarde euro, un procent incredibil de 23,7% din total PIB-ului național.
PIB-ul pe cap de locuitor în București era de aproape 30.000 euro. Comparativ, a doua regiune după nivelul PIB/locuitor, Cluj, ajunge aproape la jumătate, cu 16.883 euro în 2021.
Indexul dezvoltării umane, în creștere
În ultimii ani și nivelul indexului dezvoltării umane (HDI) al României este în creștere, de la un nivel sub 0,7 în 1991 la 0.828 în 2020.
București stă și mai bine, cu un nivel foarte ridicat al HDI (0.933 în 2019) cu mult peste nivelul de 0.825 înregistrat de Regiunea Centru.
Înainte de intrarea în UE, nivelul HDI în București era de 0.869 iar în Regiunea Centru de 0.771.
La nivel național, în 2006, cea mai slab devoltată regiune după nivelul HDI era Regiunea Nord-Est cu un HDI de 0.738. În 2019, această regiune a ajuns la 0.782.
De altfel, în România, la nivelul anului 2019, doar alte două regiuni mai aveau un HDI sub 0,8, respectiv Sud (0.790) și Sud-Est (0.798).
Regiunea Nord Este rămâne singura din țară cu un index al veniturilor sub 0,8 (0.781 în 2019, în creștere de la 0.697 în 2006).
În 2019, indexul veniturilor era în București de 0.997, fiind urmat de Regiunea Vest cu un index de 0.862. Media națională era de 0.859.