All the European investment, retail, real estate, office and industry news in English language

marți | 15 septembrie | 2020

Cum arată economia românească la 200 de zile de la începutul pandemiei

Au trecut 200 de zile de la apariţia primului caz de infectare cu noul virus în România. Care sunt efectele pe care această perioadă le-a avut asupra economiei româneşti?

În această perioadă, economia românească a înregistrat scăderi profunde în cel de-al doilea trimestru, acestea fiind cu 12,3% mai accentuate decât în primul trimestru şi cu 10,5% mai accentuate decât în perioada similar a anului 2019.

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică indică faptul că sectorul industriei a suferit cel mai mult, urmat de domeniul serviciilor private.

Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria ospitalităţii şi a turismului, respectiv în cazul serviciilor de artă, cultură şi divertisment.

- PUBLICITATE -

Mai mult, rata şomajului a crescut de la 3,7% în luna ianuarie până la 5,4% în luna iulie.

Mobilitatea a crescut după starea de urgență, dar sunt zone unde încă nu a revenit la nivelul de dinainte

Mobilitatea populaţiei a crescut semnificativ după trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă, cele mai spectaculoase creşteri înregistrându-se în judeţele de pe litoral – Constanţa, cu un nivel al mobilităţii oscilând în intervalul (+64% / +125%) în ultimele 2 luni, respectiv Tulcea cu (+26% / +39%) în ultimele 2 luni faţă de perioada anterioară pandemiei.

Există patru judeţe unde mobilitatea populaţiei nu a revenit încă la nivelul perioadei anterioare pandemiei.

Acestea se caracterizează printr-un sector puternic al serviciilor, unde munca la domiciliu, respectiv cumpărăturile online continua să fie semnificative: Bucureşti (-10% faţă de perioada 15 februarie – 1 martie), Timiş (-3%), Cluj (-2%) şi Iaşi (-1%).

Tranzacțiile imobiliare s-au prăbușit

Numărul de tranzacţii de vânzare-cumpărare la nivel judeţean arată, conform datelor Agenţiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară, o scădere dramatică în lunile martie şi aprilie 2020 (-47% la nivel naţional, respectiv scădere de peste 80% în unele judeţe), urmată de o revenire la fel de accelerată (aproape în formă de “V”).

Chiar şi în condiţiile acestei reduceri drastice a numărului de tranzacţii, preţurile de vânzare nu au scăzut în mod semnificativ în oraşele mari (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Braşov) scăderile de preţuri în lunile pandemiei abia ating 3%.

În contextul crizei din 2008-2009, scăderile de preţuri au fost cu o ordine de mărime mai mari, atingând chiar şi -33%.

Datoria publică a crescut puternic

Datoria guvernamentală totaliza, la finele lunii iulie 2020, 444,399 miliarde de lei, respectiv 42,2% din PIB, faţă de 373,5 miliarde lei (35,2% din PIB) la sfârşitul anului trecut, arată datele centralizate de Ministerul Finanţelor Publice.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 429,61 miliarde de lei, din care 414,66 miliarde de lei pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte fiind în lei (201,734 miliarde de lei) şi euro (184,84 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 14,79 miliarde de lei, din care 14,771 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Datoria externă a administraţiei publice era de 221,829 miliarde de lei, din care 217,56 miliarde de lei cea a administraţiei publice centrale şi 4,27 miliarde de lei a administraţiei publice locale

Studiul a fost realizat de către specialiştii Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).

- PUBLICITATE -