Noul val al pandemiei de COVID-19 a determinat o stagnare a prețurilor pe piața închirierilor. În prezent, pentru un apartament cu două camere, de exemplu, prețurile la închiriere variază între 300 și 600 de euro în București.
Pentru o locuință cu același număr de camere se va plăti între 300 și 550 de euro în Cluj, respectiv 250 și 450 de euro în Timișoara, în funcție de zonă, finisaje și suprafață, reiese din anunțurile active de pe piață.
Pentru o garsonieră, chiriașii plătesc între 200 și 350 de euro în București, 200-350 de euro în Cluj și 150-250 de euro în Timișoara.
Dar ce găsesc la aceste prețuri cei care caută garsoniere de închiriat în Capitală, de exemplu? Iată câteva exemple de oferte, ce includ locația, suprafața și, bineînețeles prețul. În zona 1 Decembrie 1918, o garsonieră mică, de numai 20 metri pătrați utili, se închiriază cu 180 de euro, la fel una de la Mihai Bravu. Una și mai mică, de numai 17 metri pătrați utili, se închiriază cu 185 de euro la Progresul.
199 de euro costă o garsonieră cu ”bucătărie deschisă” la Iancului, cu o suprafață de 20 de metri pătrați utili.
La Costin Georgian, pentru o locuință de o singură cameră de 35 de metri pătrați utili se cere suma de 205 euro, iar la Dristor, o garsonieră de numai 25 de metri pătrați utili e scoasă la închiriere cu 222 euro.
În Drumul Taberei, cu 230 de euro se închiriază o garsonieră de 32 de metri pătrați utili, în Berceni, cu 290 de euro pe lună se poate locui într-o garsonieră de 42 de metri pătrați utili, iar în Prelungirea Ghencea, o locuință cu aproximativ aceeași suprafață se închiriază cu 300 de euro.
Același preț se cere în Metalurgiei pentru o garsonieră de 35 metri pătrați utili, în timp ce în Titan se cere suma de 330 de euro pentru o locuință cu aceeași suprafață.
Dar acestea sunt ofertele ”studențești”, pentru că prețurile pot urca oricât. Astfel, la polul opus, pot fi găsite garsoniere la 400 de euro la Grozăvești, 419 euro la Lujerului, 490 de euro în Aviației, 500 de euro la Candiano Popescu, Piața Romană sau la Cotroceni, 550 de euro la Sala Palatului.
Cert este că o persoană care stă în chirie de mulți ani și ocazional își schimbă locuința din diferite motive – facultate, job, preț ș.a.m.d. – , va vedea că anul acesta sunt foarte multe oferte pe piață, mult mai numeroase decât în 2019 sau anii anteriori.
Deși și cererea a crescut față de anul trecut, în condițiile reluării cursurilor universitare cu prezență fizică (spre deosebire de anul trecut, când cele mai multe s-au ținut online), e încă mult mai coborâtă decât în 2019, de unde și prețurile (relativ) scăzute.
Cele mai căutate tipuri de locuințe rămân, în continuare, apartamentele, urmate de garsoniere și case/vile. Totodată, în ciuda scumpirilor din ultima perioadă, prețul chiriilor s-a menținut relativ constant, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Ce se întâmplă cu chiriile în UE
În ceea ce privește chiriile din UE, dar și prețul locuințelor din cele 27 de state membre, acestea şi-au continuat creşterea în trimestrul doi din 2021, urcând cu 7,3% şi, respectiv, 1,3%, comparativ cu perioada similară din 2020, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.
Între 2010 şi trimestrul doi din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat tendințe similare, dar din trimestrul doi din 2011 au evoluat diferit. În timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul doi din 2021, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.
După un declin puternic între trimestrul doi din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile locuinţelor au rămas mai mult sau mai puţin stabile în perioada 2013 – 2014. Apoi, a fost o creştere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci preţurile locuinţelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile.
Din 2010 până trimestrul doi din 2011, chiriile au crescut cu 16%, iar preţurile locuinţelor cu 34%, se arată în analiza Eurostat.
La o comparație între trimestrul doi din 2021 și 2010 se poate observa că preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât chiriile în 18 state membre UE.
Concret, preţurile locuinţelor au crescut în 23 de ţări şi au scăzut în patru, respectiv Grecia (minus 28%), Italia (minus 13%), Cipru (minus 8%) şi Spania (minus 3%). Cele mai mari creşteri au fost în: Estonia (133%), Luxemburg (111%) şi Ungaria (109%). În România, creşterea a fost de puţin peste 10%.
În ceea ce privește chiriile, configuraţia este diferită. Comparând trimestrul doi din 2021 cu 2010, preţurile au crescut în 25 de ţări membre şi au scăzut în două: Grecia, cu 25%, şi Cipru, cu 3%. Cel mai semnificativ avans a fost raportat în Estonia (142%), Lituania (109%) şi Irlanda (66%). În România, creşterea a fost de 20%, mai arată raportul făcut public recent.