Compania de consultanță Frames a încercat să pună în oglindă datele economice din prezent cu cele care au dus la aterizarea forțată din 2009, când am evitat o adevărată catastrofă doar urmare a intervenției „operatorilor de zbor” (FMI/CE/BM).
Radarele economice ale Comisiei Europene și FMI indică faptul că România survolează o atmosferă tot mai încărcată. Dinspre Vest se acumulează norii unei crize economice de proporții, o depresiune economică care, potrivit celebrului economist Nouriel Roubini, se va întinde pe următorii 10 ani.
Nici în țară, atmosfera economică nu este tocmai senină, dincolo de buletinele meteo (economice) pozitive promovate de autorități.
În primul rând, spun analiștii de la Frames, „aeronava românească” are prea puțin „kerosen” (bani), care să-i permită să survoleze criza în condiții sigure.
„Situația bugetară este extrem de gravă, cu un deficit care crește de la o oră la alta și care poate fi acoperit doar în parte din împrumuturile pe bandă rulantă lansate de Guvernul Orban, la cele mai ridicate costuri din UE. Să nu uităm faptul că România a reușit performanța, unică la nivelul UE, ca toți banii din taxe și impozite adunați într-o lună să îi folosească pentru plata salariilor și pensiilor”, arată analiza Frames.
Șansele de redresare stau în în principal în fondurile de salvare ce vor fi alocate de UE, estimate la 2-3 miliarde de euro. De asigurarea acestor bani depinde, de altfel, și lansarea mult-așteptatului program de redresare promovat de autorități.
Chiar și cu ajutorul statului, situația din economia reală se anunță a fi una plină de provocări.
Potrivit analiștilor de la Frames, de la 1 iunie, odată cu încetarea șomajului tehnic asigurat de stat și redeschiderea majorității sectoarelor economice, sunt cel puțin 130.000 de companii care își vor pune problema dacă vor relua activitatea și ce vor face cu angajații plătiți până acum de stat.
„Vorbim de aproape o treime dintre companiile din România, care angajează peste 850.000 de oameni, care se aflau încă dinainte de criza COVID în zona de risc. Înregistrau pierderi, iar șansele de redresare erau reduse pentru multe dintre ele. În aceste două luni de pandemie, multe dintre aceste firme au fost ținute în viață doar pentru a încasa șomajul tehnic de la stat”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
După 1 iunie, patronii vor trebui să decidă: reiau activitatea, asumându-și plata salariilor, sau opresc activitatea temporar sau definitiv, cu consecințe în cascadă pe lanțurile economice. Decizia va fi influențată, bineînțeles, și de măsurile de sprijin pe care Guvernul Orban le promite pentru firmele care angajează șomeri.
„Perspectivele arată că, dintre aceste companii aflate în zona de risc, multe vor intra, cel mai probabil, în insolvență sau vor apela la concordatul preventiv, neavând capacitatea economico-financiară și know-how-ul necesar pentru a face față provocărilor generate de scăderea consumului, principalul motor al economiei”, a mai declarat Negrescu.
Cum stăm față de 2009?
Economia este, cu siguranță, mult mai solidă ca acum 10 ani. Produsul Intern Brut al României s-a dublat, de la 498 mld.lei în 2009 la 1.059 miliarde de lei în 2019. Cifra de afaceri a companiilor a crescut de la 1.082 miliarde de lei în 2008 (aprox. 300 mld. euro) la 360 mld.euro în 2019 (date preliminarii).
Exporturile au avansat de la 33 mld.euro în 2008 la 69 mld.euro din 2019, un record istoric pentru țara noastră.
Numărul salariaților a crescut cu 20%, de la 4,8 milioane în 2008 la 5,2 milioane în 2019, iar salariile au avansat de la 469 de lei (câștigul minim net în 2009) la 1.346 de lei în prezent. Salariul mediu net s-a dublat, de la 1.361 de lei (348 euro) la 3.300 de lei (680 euro) în acest an.
Creșterea salariilor, însoțită de ieftinirea locuințelor cu 30-50%, a dus la scăderea presiunii pe plata ratelor, de la 70% în 2008 la aprox. 30% din venitul mediu al românilor.
Pe acest fond, segmentul imobiliar a crescut semnificativ, iar băncile au ajuns la un portofoliu de credite mult mai sănătos decât acum 10 ani.
Un alt fapt pozitiv este că moneda națională a câștigat, în acești ani, la capitolul stabilitate.
Între 2008 și 2009, cursul euro s-a apreciat față de leu cu 15%, în timp ce în ultimii 2 ani, variația a fost de maxim 2-3%.
În plus, față de acum 10 ani, inflația a scăzut semnificativ, de la 7,85% în 2009 la 3,8% în 2019.
Și dobânzile au intrat într-o zonă mult mai atractivă pentru business. Dobânda de referință BNR a scăzut de la 10,25% în decembrie 2008 la 2% în prezent, iar băncile au redus dobânda medie la credite de la 17,3% la creditele în lei în 2008 la 6,86% în prezent.
La precedenta criză, băncile au reprezentat principalul factor de risc. În prezent instituțiile financiare sunt mult mai bine capitalizate.
Dacă în 2008, companiile aveau în bănci 59 mld.lei, în martie 2020 s-a ajuns la 127 mld. lei. Și depozitele populației au crescut, de la 82 miliarde de lei în 2008 la 230 de miliarde de lei în luna martie a acestui an.
BNR, pe de altă parte, are o rezervă de 38,4 mld.euro (valută și aur), față de 28 mld.euro în 2008. Și deficitul contului curent arată mai bine, scăzând de la 16 mld.euro în 2008 la 10 mld euro în 2019.
Care sunt vulnerabilitățile României
Datele de mai sus și multe altele vin să sugereze perspectiva unei economii mai solide, capabilă să reziste mai bine provocărilor unei crize economice clasice.
Pe aceste date se bazează autoritățile atunci când preconizează o revenire economică în formă de „V”, cu o scădere totală de 1,9% din PIB, față de estimarea de 6% a Comisiei Europene și de 5% a FMI.
Potrivit analiștilor de la Frames, dincolo de partea plină a paharului, economia se confruntă cu o serie de vulnerabilități care s-au accentuat în acești ani și care vor avea un impact semnificativ în evoluția economică, în contextul unei crize ieșite din tiparele clasice.
În mediul de afaceri, lanțurile comerciale sunt mai vulnerabile ca oricând în condițiile în care creditul comercial s-a accentuat semnificativ, la 125 de miliarde de lei (sold unic) şi la 380 de miliarde de lei (soldul creditelor comerciale extinse) în 2020.
În plus, față de 2008-2009, economia a devenit mult mai dependentă de importuri, care au crescut de la aprox. 35 de miliarde de euro în 2009 la 86,2 miliarde de euro în 2019.
Nici în privința forței de muncă nu stăm mai bine. Chiar dacă afacerile au crescut, numărul angajaților nu a avansat decât cu 20%, la 5,2 milioane, un număr insuficient, dovadă criza forței de muncă din ultimii ani.
Dincolo de situația din mediul privat, statul se află într-o situație financiară aproape imposibilă. Datoria publică a crescut în martie 2020 la 401 miliarde de lei, reprezentând 37,9% din PIB. În 2008, era de 66 de miliarde de lei, adică 12% din PIB.
Deficitul bugetar se află, de asemenea, într-o zonă roșie. După un 4,6% în 2019, în acest an se va depăși nivelul de 6,7% (72 mld.lei – în scenariul optimist al guvernului), în timp ce Bruxelles-ul și FMI îl văd și mai sus, spre 9,2% respectiv 10%, adică mai degrabă spre 100 mld.lei. Spre comparație, în 2009, România avea un deficit bugetar de 36 mld lei.
O posibilă soluție
Va reuși economia românească să treacă cu bine peste criza de proporții care se profilează la orizont?
Dincolo de mesajele pozitive promovate de autorități, menite să reclădească încrederea românilor în contextul unui an electoral, perspective economice sunt destul de sumbre.
Potrivit acestora, România economică va trebui să își găsească noi repere, dacă nu vrea să repete criza din 2008-2009.
„Avem un buget în care 80% din venituri sunt alocate salariilor și pensiilor, ceea ce este nesustenabil economic. Este nevoie de o reformă bugetară, de restructurarea aparatului public (1,2 mil.salariați), de un stat mai suplu, mai modern în zona de servicii pentru populație și mediul de afaceri. S-au făcut pași importanți în ultimele două luni însă este nevoie de măsuri suplimentare. Majorarea pensiilor cu 40%, de exemplu, ar trebui regândită în sensul unei reeșalonări pe o perioadă de 2-3 ani. Să crești pensiile în plină criză economică este ca și cum, la nivelul unei familii, îți cumperi o mașină de lux și o vacanță exotică, pe datorie, deși ești plătit cu salariul minim. Asta dincolo de faptul că ar afecta iremediabil credibilitatea României pe plan extern, și așa puternic zdruncinată în ultimii ani. Efectele le vom simți în scumpirea și mai mult a împrumuturilor, și așa aflate la cel mai ridicat nivel de dobândă din UE”, afirmă analiștii.
Reforma din sectorul bugetar, absolut necesară și care, cel mai probabil, va fi pusă în practică după alegerile din toamnă, va afecta și performanța economică a României, astfel că previziunile privind recuperarea rapidă a pierderii economice din perioada pandemiei se vor întinde pe o perioadă mult mai lungă de timp.
„Reformele, dincolo de efectele pozitive, vor afecta consumul, vor accentua starea de incertitudine. Astfel că 2021 va reprezenta, cel mai probabil, un nou an plin de provocări. Chiar și dacă vom reuși să evităm efectele crizei externe, misiune aproape imposibilă, problemele structurale ale României, de la structura bugetară la lipsa infrastructurii, ne vor ajunge din urmă, iar nota de plată va trebui plătită”, mai arată analiza Frames.
Analiza companiei de consultanță Frames a fost realizată pe baza datelor oficiale prezentate de Institutul Național de Statistică, Comisia Europeană, FMI și estimărilor proprii, în baza statisticilor privind performanța companiilor din România, comunicate la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului.
