Când pe lângă „demisia tăcută”, mai pot exista și alte opțiuni?

Trăim una din cele mai prospere perioade din istoria umanității, în ciuda crizelor care apar și dispar. Cu toate acestea, ne simțim neîmpliniți, subapreciați și dezamăgiți. Realitatea de la locul de muncă nu e tocmai roz, iar rata burnoutului crește și tot crește, ceea ce a dus la două mari fenomene economice care se întâmplă simultan încă de la începutul pandemiei de COVID-19: „demisia în masă” și „quiet quitting”. Demisia în masă se referă la numărul din ce în ce mai mare de oameni care aleg să demisioneze de la locul de muncă din două mari motive: nivelul salarial și sentimentul de împlinire pe care îl aduce (sau nu) jobul.

În final, nu e doar despre rata ridicată de epuizare, ci și despre o rată din ce în ce mai mare a lipsei de scop și sens, o rată din ce în ce mai mare a oamenilor care nu mai au pasiuni și forme de deconectare sau alocă mai puține reusrse pentru acestea. Prea mulți dintre cei care ne trec pragul acuză diferite stări, de burnout, atacuri de panică, tulburări de somn, dificultăți de a se relaxă și detașa de termenii cadrului profesional, incompatibilități cu membrii din echipă sau șef, greutatea de a mai ține pasul cu schimbările organizaționale sau termene scurte.

În ultimul timp, mai multe studii au adus ceva ce se regăsește și în practicile și spusele străvechi că a avea un scop sau un sens înseamnă a te bucura de o stare de bine la nivel mental și fizic. În demisia tăcută este implicită ideea conform căreia găsirea scopului și implicarea în munca noastră ne deteriorează cumva sau ne aduc mai aproape de burnout. Când, de fapt, scopul este un antidot pentru burnout si a face față ritmului prea copleșitor.

Angajații se simt din ce în ce mai suprasolicitați și la limita epuizării sau funcționează dintr-un burnout în altul, arată Winningtemp, o companie tehnologică de resurse umane care realizează sondaje privind bunăstarea angajaților și măsoară satisfacția acestora la locul de muncă.

„Quiet quitting” a fost folosit pentru prima dată în septembrie 2009 de economistul Mark Boldger, în cadrul unui simpozion din Texas despre diminuarea „ambițiilor” la locul de muncă în Venezula, conform Wikipedia. Zaid Kan, un inginer din New York în vârstă de 24 de ani, a adus tendința în atenția utilizatorilor de pe TikTok. El a publicat un video viral în luna iulie.

„În continuare îți îndeplinești sarcinile, dar nu mai ești adeptul culturii de agitație în care munca trebuie să fie viața noastră,” a declarat Khan în video-ul în care a explicat ce e „demisia silențioasă”. „Realitatea e că nu e și valoarea ta, ca persoană, nu e definită de munca ta.” 

În SUA, „demisia tacută” se poate corela cu trendul care a apărut și pentru a contracara cultura „hustle”, în care persoanele sunt încurajate să se dedice în totalitate activităților care le pot aduce resurse financiare. 

„Demisia silențioasă e antidotul la cultura „hustle”,” a declarat Nadia De Ala, fondatoarea Real You Leadership. Ea vorbește după ce a avut și o experiență personală, respectiv a renunțat în tăcere la locul său de muncă în urmă cu 5 ani. „E aproape rezistență directă și perturbarea culturii „hustle”. Și cred că e foarte interesant că din ce în ce mai mulți oameni fac acest lucru.” 

Fenomenul „hustle culture” implică un devotament excesiv alocat jobului sau activităților cu scop lucrativ, în urma căruia o persoană ajunge să excludă alte aspecte ale vieții personale și sociale și pierde legătura cu propriul corp și propriile nevoi.Și în China, în 2021, a apărut o mișcare similară: tang ping (a sta întins), care împrumută din specificul demisiei silențioase.

Valorile personale, sensul și wellbeingul la locul de muncă

Din păcate pentru angajatori, a trecut vremea când un job însemna doar stabilitate și un salariu pe măsura așteptărilor. Odată ce milenialii și Generația Z au luat cu asalt piața muncii, vorbim mai degrabă despre bunăstare și wellbeing, despre alinierea dintre valorile personale și valorile organizaționale, despre sentimentul de împlinire la locul de muncă, despre oportunități de dezvoltare și despre echilibrul dintre viața personală și cea profesională.

Ne petrecem o treime din viață la locul de muncă, așadar e normal să ne dorim mai mult de la job. Un studiu din 2018 arată că oamenii își doresc să simtă valoarea intrinsecă a rolului lor, să contribuie la ceva mai măreț decât ei înșiși și să poată fi autentici, să evolueze, să se regăsească în munca lor de zi cu zi. Un alt studiu arată că oamenii ar fi dispuși să accepte un salariu de bază mai mic dacă simt că locul de muncă îi împlinește.

Ce înseamnă „quiet quitting” și de ce ia amploare fenomenul

„Quiet quitting” nu e un fenomen nou, însă este umbrela perfectă sub care se ascund toate neajunsurile de la joburile de azi.

Într-un articol din The New York Times, reiese că termenul „demisie silentioasă” înseamnă lucruri diferite pentru mai multe persoane. Pentru o persoană poate înseamna pur și simplu să renunțe la o cultură a agitației și a zbuciumului permanent, ceea ce este un lucru bun. Pe când pentru o alta poate presupune să navigheze printre sarcinile zilnice fără să se implice mai deloc, fără să simtă nici o urmă de bucurie sau fără să găsească un scop în munca sa, și toate astea că o soluție pe termen lung la burnout și prea mult stres. Iar aceasta este versiunea demisiei tăcute la care ar fi bine să putem renunța.

Ce pot face companiile pentru a preveni procesul de quiet quitting

Pentru ca firmele să nu-și piardă angajații, e nevoie să-și regândească întreaga strategie punând în centru nu numai clienții și vânzările, ci și angajații și nevoile lor. Dacă te numeri printre angajatori, probabil vei găsi în următoarea listă câteva repere care să te ajute să construiești o cultură mai sănătoasă pentru angajații tăi:

  • Oferă mai multe zile de concediu plătite și beneficii care să-i încurajeze pe angajați să aibă mai multă grijă de sănătatea lor mintală pentru a preveni burnoutul și pentru a spori productivitatea
  • Oferă flexibilitate atât din punct de vedere al locului de unde își desfășoară angajații activitatea
  • Arată în mod clar și transparent cum este definit procesul de avansare în cadrul companiei – una din marile frustrări ale generațiilor mai tinere este că rămân blocate în rolurile pe care le au
  • Oferă programe de mentorat – un proces bine definit de onboarding și un mentor care îi poate ajuta pe tinerii angajați să-și deblocheze potențialul
  • Prioritizează comunicarea și setează clar parametrii prin care măsoară progresul angajaților
  • Investește în experiența angajaților și în retenția lor – să îi facă să se simtă văzuți și auziți și să se implice in mod direct in construirea si mentinerea sanatoasa a culturii organizationale

Ce pot face angajații pentru a preveni procesul de quiet quitting

Alegerea de a fac un pas în spate și a renunțării în tăcere nu este una neapărat conștientă și nici ceva ce se întâmplă brusc – este rezultatul orelor suplimentare, al salariului necompetitiv, al unei culturi organizaționale nepotrivite. Odată ce începem să renunțăm la un lucru atât de important din viața noastră putem avea parte de o satisfacție temporară, de senzația restabilirii unui echilibru în viețile noastre, însă pe termen mai lung devenim mai nefericiți, mai înverșunați și mai nemulțumiți că nu se fac lucruri în favoarea noastră.

  • Fii eficient: nu vrei să stai peste program, iar asta este perfect normal; asigură-te însă că ești cât poți de eficient în orele pe care le petreci la locul de muncă
  • Preia comanda: tu știi cel mai bine în ce direcție vrei să evoluezi și tot tu trebuie să-ți dai seama ce anume de la locul de muncă te face să te simți nefericit sau nemulțumit; sentimentul de revoltă și atitudinea înverșunată nu te vor face să te simți mai bine pe termen lung – situația dureroasă în care ești guvernat de sentimentul că ești subapreciat și că se cere prea mult din partea ta nu se va rezolva de la sine, așa că va fi nevoie să faci un pas în față și să începi tu conversația referitoare la felul în care te simți
  • Setează limite: fii cât se poate de direct cu managerul tău și exprimă-ți așteptările și limitele
  • Lasă munca la birou – Dacă în mod obișnuit pleci de la birou doar pentru a te întoarce, imediat, la cititul e-mail-urilor și a răspunde la telefoane până târziu –– este timpul să încerci să te detașezi
  • Cultivă prieteniile de la locul de muncă: dacă organizația face prea puțin pentru a susține moralul echipei, puteți face voi înșivă asta prin comunicare, grijă pentru celălalt și bună dispoziție
  • Nu rămâne blocat într-o stare de fapt defectuoasă: în cazul în care eforturile tale de a-ți comunica așteptările nu aduc niciun rezultat, concentrează-te pe networking și, eventual, pe un proces de coaching care să îți ofere mai multă claritate cu privire la direcția profesională în care îți dorești să evoluezi

Întotdeauna va fi o mare diferență între a lua o pastilă pentru o durere și a trata cauza: o soluție este de criză, alta este pe termen lung. Demisia tăcută privită ca o opțiune sau “salvare” poate fi o falsă alegere.

- Publicitate -

Apple devine primul brand din lume evaluat la un trilion de dolari

Apple marchează un moment istoric, devenind primul brand din lume de un trilion de dolari, potrivit clasamentului celor mai...

Consumatorii cheltuiesc mai mult pentru servicii de streaming video

Cheltuielile medii lunare ale gospodăriilor cu platformele de streaming video la cerere au crescut cu aproape 30% față de...