În zilele noastre vorbim tot mai des despre cooperările și interacțiunile transfrontaliere în toate domeniile de activitate, așadar era normal să apară necesitatea unui instrument de recunoaștere a documentelor emise de autoritățile unui stat pe teritoriul altul stat.
Trebuie să știi că fiecare stat stabilește propriile reguli în ceea ce privește recunoașterea valabilității documentelor oficiale și utilizarea lor pe teritoriul diverselor state. Cu toate acestea, există reglementări internaționale pe care statele le respectă.
De exemplu, mai multe state au convenit suprimarea cerinței legalizării actelor oficiale străine printr-un tratat care simplifică birocrația foarte mult.
Este vorba despre Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, semnată la Haga, la 5 octombrie 1961. Apostila de care avem nevoie în diverse situații este de fapt o ștampilă de formă pătrată, cu o latură de 9 cm.
Această ștampilă este identică în toate statele semnatare ale Convenției de la Haga și se aplică direct pe actul care trebuie legalizat, sau pe o prelungire a acestuia.
Dincolo însă de normele internaționale, a apărut conceptul de supralegalizare.
Ce înseamnă supralegalizarea
Supralegalizarea presupune un set de formalități care sunt impuse prin legislație de un stat. Prin intermediul acestor formalități, este confirmată veridicitatea unor documente emise pe teritoriul unui stat, cu scopul de a fi folosite în exterior. Este valabil și pentru documentele emise în exterior, cu scopul de a fi folosite în interior.
Practic, supralegalizarea presupune o serie de proceduri de autentificare a unui act și de recunoaștere a semnăturilor aplicate pe acesta. Pentru această procedură poți apela la serviciile de supralegalizare documente. Pentru a putea fi recunoscut într-un alt stat, documentul respectiv va purta, la final, ștampila ambasadei sau consulatului, fie a ministerului de externe din statul respectiv.
Supralegalizare vs. apostilare
Supralegalizarea nu este, așadar, același lucru cu apostilarea. Se supun supralegalizării, în general:
- acte originale,
- copii legalizate,
- traduceri.
De reținut!
- Sunt situații în care un act are nevoie să fie avizat de autoritățile competente, înainte de a fi supralegalizat.
- Nu toate documentele trebuie să treacă prin procedeul supralegalizării.
Când este nevoie de supralegalizare
În România, supralegalizarea este efectuată de o serie de instituții, iar prin acest lucru actul respectiv este atestat și se confirmă rolul pe care îl are fiecare ștampilă și semnătură de pe document. Este important să știi că, dacă țara în care au fost realizate documentele nu face parte din Tratatul Convenției de la Haga, trebuie să supralegalizezi aceste acte, după realizarea traducerii.
Este nevoie de această procedură în următoarele situații:
- obținerea unui loc de muncă;
- studii;
- afaceri;
- căsătorie.
Cum se realizează supralegalizarea documentelor
- actul respectiv se traduce.
- traducerea trebuie realizată de un traducător autorizat. Poți apela la serviciile unui birou de traduceri.
- documentul este legalizat.
- Camera Notarilor Publici supralegalizează traducerea respectivă.
- documentele de care ai nevoie la Camera Notarilor Publici sunt: traducerea legalizată, actul original, cartea de identitate, copii ale acestora.
- biroul notarial atestă ștampila traducătorului.
- Camera Notarilor Publici atestă ștampila biroului notarial.
- supralegalizarea poate să mai aibă nevoie de două certificări: pe de o parte este vorba despre Ministerul de Externe, care atestă ștampila Camerei Notarilor, pe de altă parte este vorba despre ambasada care atestă ștampila Ministerului de Externe.
Dacă ai întrebări cu privire la supralegalizarea documentelor poți solicita informații de la birourile de traduceri autorizate.
