Stocul spaţiilor industriale și logistice din București s-a dublat în intervalul 2015 – 2020, capitala României fiind cea mai dinamică piață din regiunea Europei Centrale și de Est în intervalul analizat, căpătând amploarea unui pol logistic regional, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
La începutul acestui an, stocul spaţiilor logistice din preajma capitalei a depășit pragul de 2 milioane de metri pătrați, apropiindu-se de nivelul din Budapesta, care măsoară 2,3 milioane de metri pătrați și care a crescut cu circa 23% pe parcursul ultimilor cinci ani.
Suprafața spaţiilor logistice moderne din București este peste nivelul din Bratislava (1,3 milioane de metri pătrați), dar rămâne în continuare sub nivelul din Praga (3,2 milioane de metri pătrați) și Varșovia (4,3 milioane de metri pătrați), acestea fiind cele mai dezvoltate piețe logistice din regiune.
Evoluţia stocului de spaţii logistice în capitalele din Europa Centrală şi de Est în ultimii cinci ani
| Oraş | Stoc spaţii logistice 2015 (mii mp) | Stoc spaţii logistice T1 2020 (mp) | Evoluţie |
| Bratislava | 852 | 1,308 | 54% |
| Bucureşti | 959 | 2,039 | 113% |
| Budapesta | 1,856 | 2,287 | 23% |
| Praga | 1,862 | 3,162 | 70% |
| Varşovia | 2,761 | 4,320 | 56% |
În condiţiile în care dezvoltatorii au în construcție spaţii noi cu o suprafață închiriabilă de peste 150.000 de metri pătrați, piața spaţiilor logistice din București va continua să se dezvolte pe parcursul acestui an, venind în special în întâmpinarea retailerilor online și din zona FMCG, care au fost mai puțin afectați de măsurile restrictive luate de autorități pentru a limita răspândirea virusului Covid-19.
Cu toate acestea, observăm o atitudine mai prudentă a dezvoltatorilor, care se concentrează aproape exclusiv pe proiecte de tip built-to-suit sau având un grad de pre-închiriere semnificativ, căutând să își reducă astfel riscul de neocupare.
La nivel naţional, piața spaţiilor logistice și industriale din România se ridică la peste 4 milioane de metri pătrați, având poluri importante de dezvoltare industrială și în orașe precum Timișoara, Cluj sau Ploiești, orașe care sunt bine poziționate pentru a atrage noi investiții, în contextul tendinței de scurtare a lanțurilor de aprovizionare și încurajare a producției locale pentru anumite categorii de produse considerate esențiale sau strategice.