20 de orașe din România au demarat inițiative de dezvoltare inteligentă, dintre care cel puțin 10 au fost începute în 2020.
S-au distins ca exemple de gândire strategică: Alba Iulia cu 106 proiecte, Cluj-Napoca cu 54, Timișoara cu 26 și Oradea cu 17 proiecte în 2020.
Mai mult, Oradea s-a remarcat prin rata mare de atragere a fondurilor europene, care s-a ridicat la 200%, în comparație cu media națională care se situează la 38,9%.
În perioada 2014-2024, Oradea va absorbi 255,5 milioane euro, care sunt alocate pentru mobilitate inteligentă, mod de viață inteligent, guvernanță și economie smart.
Conform unei analize Horvath & Partners principalele trei caracteristici care stau la baza reușitei unui proiect de oraș inteligent sunt:
- în 98% dintre cazuri, definirea și implementarea unor structuri eficiente de gestionare a proiectului, înainte de începerea acestuia;
- 97% dintre proiecte au beneficiat de implicarea activiștilor de mediu și a comunităților locale, înaintea demarării, nu la finalul proiectului;
- în 92% dintre inițiative, păstrarea unei relații bune cu contractorii a fost factorul de succes.
Cauzele majore care duc la eșecul unor proiecte mari de infrastructură sunt:
- întârzieri cauzate de o autoritate de reglementare – 97%;
- amenzi aplicate de o autoritate de reglementare – 95%;
- un model operațional ineficient și o relație deficitară cu contractorii – 90%.