- În România, primul val de industrii afectate de COVID-19 a avut legătură cu cele care aveau nevoie de personal, cum ar fi sectorul transporturilor, ospitalității sau al turismului.
- Al doilea val se manifestă în prezent în sectorul auto și al producției, care trebuie să se reinventeze și să se întoarcă la o situație cât mai apropiată de normalitate în măsura în care pot, arată o analiză Mazars.
Industria auto din România, formată din aproximativ 600 de companii cu circa 230.000 de angajați, reprezintă o parte semnificativă a economiei, incluzând atât producția de automobile, cele mai importante fiind Dacia și Ford, precum și producția de componente auto cu jucători importanți precum Faurecia, Valeo și Continental.
Conform datelor ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România), producția de automobile și componente auto a atins în 2019 o valoare de aprox. 30 MLD EUR (+3% comparativ cu 2018) și a generat 14% din PIB și 27% din totalul exporturilor. În ceea ce privește exclusiv producția de unități auto, în 2019, Dacia și Ford au realizat împreună 490.000 de unități, obiectivul pentru 2020 fiind de aproape 700.000 de unități.
Martie 2020, stop joc în industria auto
Dezvoltarea industriei auto s-a oprit și producția a fost suspendată aproape complet în martie 2020, din cauza amenințărilor grave ridicate de pandemia de COVID-19.
Dacia a oprit producția începând cu 19 martie și 13.500 de angajați dintr-un total de 14.000 au fost trimiși în șomaj tehnic. Compania a început repornirea producției gradual, la 21 aprilie, având ca obiectiv redeschiderea întregii fabrici la 4 mai. În mod similar, 6.000 de angajați ai Ford au intrat în șomaj tehnic începând cu 19 martie până la 4 mai.
Oprirea producției naționale și internaționale de automobile a condus la o oprire aproape completă a producției locale de componente auto – fiind percepută în acest moment ca cea mai afectată industrie din România, din cauza pandemiei.
Reluarea activității de producție, dar cu o foarte mare precauţie
Una dintre particularităţile industriei auto din România constă în concentrarea mare a angajaților într-un loc de muncă definit, adesea chiar mii de angajați lucrează împreună pe o tură de 8 ore.
Unele procese de producție vor fi afectate și trebuie să fie reproiectate pentru a lua în considerare distanțarea obligatorie dintre angajați. Transportul angajaților către/de la fabrici, care sunt situate în afara orașelor, circulația în cadrul spațiilor din fabrică (de ex.: de la poartă la locul de muncă), precum și comportamentul angajaților în pauze sunt aspecte care trebuie, de asemenea, reglementate.
În plus, trebuie să fie luate în considerare măsuri speciale pentru asigurarea lanțului de aprovizionare, pentru a face față restricțiilor de deplasare atât în România, cât și în Europa a importurilor de materii prime și exporturilor de produse finite. O particularitate a acestei industrii, precum gradul înalt de automatizare a producției, va ajuta la menținerea distanțelor de siguranță dorite.
Companiile auto trebuie să aibă în vedere că, în cazul în care este identificat un focar de COVID-19 într-o fabrică, atunci este foarte posibil ca fabrica să fie închisă de autorități pe o perioadă lungă de timp.
Următoarele etape și transformarea forțată a industriei auto
Pot trece câțiva ani până când industria auto va reveni la volumele de dinainte de criză. Deși un declin ușor al vânzărilor, comparativ cu anul anterior este preconizat în a doua jumătate a anului 2020, industria s-ar putea confrunta cu schimbări semnificative.
Experiența COVID-19 ar putea oferi noi oportunități industriei auto. Călătorii ar opta din ce în ce mai mult pentru deplasare individuală, deoarece utilizarea transportului public este asociată cu un risc mai mare de infectare. Sau ar putea solicita introducerea unor noi produse în interiorul automobilelor, ca de exemplu funcții antivirus ca parte a sistemului de aer condiționat.
Potrivit comunității epidemiologice, este acum din ce în ce mai clar că ne aflăm la începutul pandemiei COVID-19, care ar putea dura chiar mai mulți ani. Al doilea și chiar al treilea val sunt preconizate în toamna anului 2020 și în primăvara anului 2021.
Măsuri fiscale cu impact asupra optimizării fluxului de numerar
Dacă urmărim zona fiscală, observăm că evoluția pandemiei a determinat guvernele din întreaga lume să adopte într-un termen foarte scurt măsuri pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri. Comisia Europeană consideră că pandemia de COVID-19 este „un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului guvernamental”.
La rândul său, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OECD a propus guvernelor și administrațiilor fiscale pachete de măsuri, care să atenueze din impactul negativ al virusului: amânarea termenelor de depunere a declarațiilor și a obligațiilor fiscale, suspendarea penalităților/dobânzilor de întârziere, suspendarea controalelor fiscale sau a măsurilor de executare silită, accelerarea rambursărilor de TVA.