6 din 10 oameni de afaceri sunt dispuși să aducă forță de muncă din străinătate

Studiu muncitori straini
Grafic muncitori străini

6 din 10 oameni de afaceri ar vrea să aducă forță de muncă din afara țării, arată rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames & Train Your Brain pe un eșantion de 250 de companii din diverse domenii, în perioada 9 – 23 martie.

Decizia Guvernului privind atragerea unui contingent de 20.000 de muncitori străini în România în 2019, cu 5.000 mai mulți față de anul 2018, reprezintă o soluție pentru economia românească, consideră majoritatea celor chestionați. Întrebați cum văd intenția  autorităților, 74% s-au declarat de acord, 12% au respins această soluție, iar restul nu au oferit un răspuns.

62% dintre cei chestionați au declarat că sunt dispuși să angajeze forță de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate, mulți dintre ei considerând că România poate suplini astfel, în mod eficient, criza de forță de muncă din sectoarele aflate pe creștere.

Potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenți cred că românii plecați la muncă în Occident se vor mai întoarce în țară, astfel că, în condițiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o politică eficientă de atragere a forței de muncă din alte țări, la fel cum fac toate țările din UE.

„Germania, Franța, Spania, Italia au înțeles că economiile lor au nevoie de forță de muncă tânără, activă. Până și Polonia a atras 1 milion de muncitori din Ucraina. România nu poate sta în expectativă, în condițiile în care, din punct de vedere demografic, datele sunt de la an la an tot mai proaste”, arată concluziile Barometrului Frames & Train Your Brain.

Întrebați care sunt domeniile în care muncitorii străini pot avea un cuvânt de spus, 67% dintre respondenți au indicat construcțiile, 54% – industria prelucrătoare, 47% au amintit de sectorul HORECA iar 43% – sectorul serviciilor.

Întrebați care sunt principalele bariere în atragerea muncitorilor străini, 73% dintre respondenți au indicat-o pe cea lingvistică – faptul că muncitorii străini nu vorbesc limba română. Barierele culturale (62%) și cele administrative (58%) s-au aflat, de asemenea, în prim-plan.  

O altă întrebare a vizat interacțiunea cu muncitorii străini. 43% dintre respondenți au declarat că au avut contact cu angajații străini, iar 76% i-au caracterizat drept profesioniști, serioși și focusați pe muncă.

Interesant este și faptul că, dacă ar avea de ales între un muncitor român și unul străin, peste 60% dintre respondenți au indicat drept principale criterii de selecție – profesionalismul, experiența, seriozitatea și nivelul salarial solicitat. Numai 12% dintre respondenți au indicat naționalitatea.

Una dintre temele care a generat cele mai multe comentarii a vizat măsurile pe care România ar trebui să le ia pentru a atrage forță de muncă de calitate.

Barometrul a fost realizat în perioada 9-23 martie 2019, pe un eșantion de 250 de respondenți din tot spectrul economic (oameni de afaceri, manageri din companii, responsabili HR, angajați). Metoda folosită a fost interogarea online&telefonică, iar marja de eroare este de +/- 3%.

România rămâne o țară de emigrație

Potrivit datelor Eurostat, România îşi păstrează, în prezent, caracteristica de ţară în principal de emigraţie şi devine, pe lângă ţară de tranzit, o ţară de destinaţie din ce mai atractivă pentru imigranţi. Estimările arată că, până în 2060, România va înregistra cel puţin o rată a imigraţiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84%).

În prezent, în România, mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt membrii de familie ai unui cetăţean român/ cetăţean UE şi SEE, iar aproape 10% dintre ei au ajuns în România pentru a fi împreună cu familia lor. O treime din imigranţii din România o reprezintă categoria celor veniţi să înveţe, să urmeze cursurile şcolilor româneşti.

Sub 15% reprezintă imigranţii care au ales România pentru un loc de muncă, iar 5% au mici afaceri în ţara noastră. Bărbaţi deţin o proporţie de 60% în total imigranţi.

Principalele ţări de origine pentru străinii prezenți în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%).  

Peste 40% sunt prezenți în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.

În prezent, România ocupă poziţia 22 din 31 în clasamentul general al ţărilor pentru care a fost calculat Indicele MIPEX, în faţa unor ţări precum Elveţia, Austria, Polonia, Bulgaria, Lituania, Slovacia.

Indicele Politicilor de Integrare a Migranţilor (MIPEX) este calculat la nivel internațional prin evaluarea a 148 de indicatori de politici de integrare a migranţilor, precum mobilitate pe piaţa muncii, reunificare familială, educaţie, participare politică, rezidenţă pe termen lung, acces la cetăţenie şi anti-discriminare.