){kind=link}
Cu toate că numărul naşterilor la mamele minore a scăzut uşor în 2018, atât în cazul mamelor sub 15 ani (de la 743, în 2017 la 674), cât şi în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani (de la 18.173 la 17.307), situaţia rămâne îngrijorătoare privind ordinul naşterilor la mame adolescente (al câtelea copil născut viu al mamei), arată datele Salvați Copiii.
Astfel, dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani, 12.906 sunt la prima naştere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, şapte la a cincea şi una la a şasea naştere (1).
Potrivit statisticilor oficiale, din 674 de copii născuţi de mame mai mici de 15 ani, doar 79 au tatăl tot adolescent (sub 20 ani). La mamele între 15 şi 19 ani, din 17.307 copii, doar 2.120 au tatăl sub 20 de ani (pe acest palier, sunt şi taţi de peste 65 de ani).
„De cele mai multe ori, adolescentele mame provin din medii sărace, fără acces la asistenţă medicală constantă şi de calitate. Şi de aici, consecinţe extrem de grave şi, din păcate, ireversibile: naşteri premature, mortalitate infantilă ridicată, copii crescuţi de copii, în medii socio-economice precare, perpetuând, de fapt, discriminările”, spune Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.
În ceea ce priveşte distribuţia pe medii, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural – 65% dintre cele sub 15 ani şi 67% dintre cele cu vârsta între 15 şi 19 ani.
Viața unei mame minore
În satul în care locuieşte, există multe adolescente însărcinate, iar profesorii sunt obişnuiţi cu situaţia aceasta. Andreea are 16 ani şi este însărcinată în 6 luni. Locuieşte cu mama ei şi cu sora cea mare, care are şi ea un copil. Trăiesc singure, tatăl lor părăsindu-le de mici. Casa în care locuiesc este situată la marginea unui sat, fără canalizare sau asfalt şi este compusă dintr-o cameră şi o bucătărie, fără grup sanitar interior. Tânăra gravidă nu are alt sprijin în afară de mama şi de sora ei.
Tatăl copilului pe care Andreea urmează să îl nască are 20 de ani, nu se interesează de sănătatea ei şi nu doreşte să se implice în creşterea viitorului lor copil. Pentru că Andreea nu avea cunoştinţe legate de contracepţie, vestea că a rămas însărcinată a luat-o prin surprindere.
„Profesorii m-au încurajat să continui şcoala chiar dacă sunt însărcinată. Sunt fete la noi care merg la şcoală, nasc şi pe urmă se întorc din nou la şcoală. Unele abandonează că e prea greu şi nu au cu cine să lase copiii. Eu o am pe sora mea şi pe mama care stau acasă şi o să pot să continui să mă duc la şcoală. A contat mult când am ales să păstrez copilul că şi cei de la Salvaţi Copiii m-au îndrumat să nu renunţ la şcoală şi m-au ajutat să îmi depun dosarul să pot să primesc indemnizaţia să pot să cresc copilul după ce se va naşte”, povesteşte fata.
Potrivit unei cercetări efectuate de Salvaţi Copiii în 2018, Analiza situaţiei gravidelor, mamelor şi copiilor din mediul rural, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a naşterilor premature, şapte din zece mame minore nu au beneficiat niciodată de planificare familială, iar cinci din 10 gravide minore din mediile defavorizate nu au efectuat ecografiile recomandate în sarcină.
MONEY BUZZ | ȘTIRI BUSINESS| ȘTIRI ECONOMICE | ȘTIRI FINANCIARE |