Salariul minim în construcții duce la creșterea costurilor angajatorilor

muncitori constructii
Muncitori în construcții | sursă foto: bucurestifm.ro

Ordonața 114 impactează direct industria construcțiilor, aducând avantaje fiscale angajațiilor, însă și o creștere de costuri pentru angajatori. Compania Cromwell Evan Global, o firmă indepedentă ce oferă servicii de fiscalitate și consultanță în afaceri, a calculat un posibi impact asupra angajatorilor din industrie:

  1. Companiile cu un număr cuprins între 50 și 800 de angajați, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 40%, vor avea o creștere a costurilor începând cu 1 Ianuarie 2019 cuprinsă între 5-7%.
  2. Companiile cu un număr cuprins între 50 și 800 de angajați, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 60%, vor avea o creștere a costurilor începând cu 1 Ianuarie 2019 cuprinsă între 12-15%;
  3. Companiile cu un număr cuprins între 50 și 800 de angajați, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 80%, vor avea o creștere a costurilor începând cu 1 Ianuarie 2019 cuprinsă între 24-28%.

Oana Motoi, Managing Partner Cromwell Evan Global declară: „Ordonanța 114 aduce beneficii fiscale angajaților, însă în ce măsură vor putea susține angajatorii același număr de locuri de muncă pe care îl puteau suține până la 31 decembrie 2018? Este măsura cu adevărat benefică economiei într-o industrie  în care practica a arătat că profitabilitatea scoietăților este curpinsă între 5-10% din cifra de afaceri?”  

Taxele plătibile statului, aferente contractelor de muncă ce urmează sa intre sub incidența noii prevederi legislative se vor diminua cu un procentaj cuprins între 35 și 50%. Însă aceste taxe sunt cu preponderență datorate de angajat, și nu de angajator.

În prezent, conformul Balanței Forței de Muncă publicată de Institutul Național de Statistică la 1 ianuarie 2018, Romania avea aproximativ 700.000 de muncitori care activează în industria construcțiilor, fie sub formă de contract individual de muncă, fie ca liber profesioniști. Dacă, teoretic, 300.000 dintre aceștia ar putea beneficia la data de 1 ianuarie 2019 de scutirile de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10% si restul beneficiilor aplicabile la contribuțiile medicale (scutire integrala de la plata contribuției) si sociale (diminuarea acesteia de la 25% la 21.25%) și ar fi plătiți în baza unui contract individual de muncă cu salariul de bază minim brut pe economie:

  • va exista o creștere a puterii de consum de 212% în economie (approx. 375.300.000 lei) aferent unui număr de 300.000 oameni dintr-un număr total de approx 5.630.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanța Forței de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie 2018)
  • în schimb se va diminua suma încasată la bugetul de stat cu un procent de 22% (approx. 55.092.000 lei) aferent unui număr de 300.000 de contracte de munca.

Scopul enunțat al modificării legislative a fost acela de a atrage în țară românii plecați la muncă în străinătate. Spre exemplu, dacă până în luna iunie 2019, încă 300.000 oameni vor decide să să întoarcă înapoi în România, impactul economic pentru primele șase luni ale anului, pentru eșantionul de 300.000 oameni menționați mai sus, la care s-ar adăuga încă 300.000, ar fi după cum urmeaza:

  • va exista o creștere a puterii de consum de 425% în economie (calculată la iunie 2019 vs decembrie 2018, approx. 1.084.050.000 lei) aferent unui număr de 600.000 oameni dintr-un număr total de approx 8.600.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanța Forței de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie 2018)
  • vor crește sumele ce urmează a fi încasate la bugetul de stat cu un procent de 56% (approx. 139.191.000 lei) aferent unui număr de 600.000 de contracte de muncă.