Cum arată sectorul îmbrăcămintei, încălțămintei și a accesoriilor

0
sursa foto: respect-gym.ro

O treime din companiile active din domeniul îmbrăcămintei, încălțămintei și a accesoriilor întârzie plata datoriilor pe termen scurt cu peste 360 de zile semnalizează studiul aferent lunii ianuarie realizat de către Creditinfo România pentru certificarea Strongest in Romania aferentă acestui domeniu.

Alte 28% dintre companii își plătesc datoriile în intervale cuprinse între 3 luni și 1 an și doar  40% dintre companiile din acest domeniu au capacitatea de a-și plăti datoriile în intervale mai scurte de 90 de zile. În concluzie, în domeniul producției din categoria îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii, doar 2 din 5 clienți au capacitatea de a și plăti furnizorii la termen.

Situația este cu atât mai interesantă cu cât nu mai puțin de 40% dintre companiile din acest domeniu au un risc ridicat de intrare în insolvență, urmând a-și lăsa furnizorii cu buza umflată și buzunarul (contul) gol. Practic, pe lângă riscul ca o datorie să fie achitată într-un interval mai mare de 360 de zile, există riscul ca aceasta să mai poată fi recuperată doar ca urmare a unui proces de insolvență.

„Pe măsură ce timpul trece, șansele de recuperare a unei datorii scad iar intrarea în insolventă a clientului respectiv (de la care ai de recuperat acea datorie) adaugă atât timp cât și costuri suplimentare.” Aurimas Kacinskas.

Din totalul companiilor care activează în acest domeniu doar  9% se pot considera stabile și solvabile. Aceste companii au trecut peste o analiză financiară riguroasă realizată în vederea acordării certificatului Strongest in Romania. Prin acest certificat Creditinfo Romania a creat o comunitate ce înglobează toate companiile solvabile care au un comportament de plată corect și reprezintă un exemplu despre cum se face un business.  Îngrijorător este faptul că la nivel național, doar 5,6% dintre companiile care activează în România sunt eligibile pentru obținerea acestei certificări.

Indicatorii de performanța financiară sunt net superiori în cazul  companiilor care pot fi certificate Strongest in Romania. Astfel, o  companie care activează în domeniul îmbrăcămintei, încălțămintei și a accesoriilor eligibilă pentru certificarea Strongest in Romania are o viteză medie de plată a datoriilor de peste 2 ori mai mică decât cea a unei companii care nu poate obține această certificare (78 de zile față de peste 180).  În același timp, profitabilitatea companiilor eligibile pentru certificarea Strongest in Romania este de peste 2 ori mai mare decât cea a celor neeligibile (10,5% față de doar 4,5%).

Peste 2.300 de bihoreni și 1.200 de covăsneni  și-au pierdut locul de muncă

Peste 4% din persoanele angajate în mediul privat din România activează în domeniul produselor de îmbrăcat, încălțat și al accesoriilor legate de acestea. Chiar dacă numărul companiilor active a crescut în anul 2016, domeniul analizat a pierdut peste 9.000 de angajați. Oare ar trebui ca forța de muncă din acest domeniu să fie îngrijorată?

„Din păcate domeniul îmbrăcămintei, încăltămintei și a accesoriilor este foarte căutat în România din cauza forței de muncă încă ieftine la nivelul U.E. Migrarea forței de muncă către țările vest europene, în căutarea de venituri mai consistente dar și orice amânare a dezvoltării infrastructurii rutiere din România pune investitorul în fața unei decizii: continui aici sau reloc infrastructura către o zonă mai fezabilă”, este părerea lui Aurimas Kacinskas.

La finalul anului 2015, la nivel național, județul Bihor avea cel mai mare număr de angajați în domeniul îmbrăcămintei, încălțămintei și textilelor, peste 18.000 de persoane. Odată cu pierderea a peste 2.300 de angajați, acesta a fost detronat de mun București (unde însă multe companii au doar sediile sociale și raportează angajații). Alt județ cu o reducere drastică a numărului de locuri de muncă este Covasna, peste 1.200 de angajați nemailucrând în anul 2016 în acest domeniu.

Exceptând județul Tulcea, care cu 718 locuri de muncă pierdute face notă discordantă, fiind poziționat in sud-est, în top se mai regăsesc alte județe din regiunea amintită anterior:

  • Județul Sibiu unde s-au pierdut 638 locuri de muncă în domeniu, în special din cauza reducerii volumului de afaceri a unor companii importante;
  • Județul Hunedoara unde s-au pierdut 630 locuri de muncă în special datorită unui mare producător de încălțăminte care și-a închis activitatea;
  • Județul Arad unde s-au pierdut 601 locuri de muncă în principal din cauza a doua companii de top care și-au redus, respectiv închis infrastructurile de producție îmbrăcăminte și încălțăminte;
  • Județul Timiș unde s-au pierdut 555 locuri de muncă și Alba cu 514 sunt alte județe din regiunea vestică și centrală unde în anul 2016 au dispărut locuri de muncă în domeniul analizat.

Cei mai mulți angajați care activează în domeniul textilelor sunt angajați în cadrul companiilor care au sediile in municipiul București (deoarece un număr semnificativ de companii au sediile sociale aici dar fabricile în alte județe) și județul Bihor (peste 16.000 angajați), Prahova, Timiș, Vrancea (peste 7.500 angajați) și Sibiu, Brașov, Botoșani, Olt, Dolj și Vaslui (aproximativ 5.000 angajați).

Scad profiturile dar cresc veniturile

Profiturile generate de domeniu au scăzut în anul 2016 comparativ cu anul 2015 cu aproape 5%, de la 811 milioane lei la 785 milioane lei. Creșterea costurilor cu forța de muncă dar și a costului cu energia pot fi cauze pentru ușoara scădere a profiturilor înregistrată la nivelul domeniului analizat.

În aceste circumstanțe cele mai mari profituri sunt obținute de  companiile care activează în Municipiul București (160 milioane lei), urmate de cele din județul Bihor (80 milioane lei),Vrancea, Botoșani și Arad (toate cu aproximativ 50 milioane lei). În cazul companiilor din Municipiul București există un număr de infrastructuri de producție care au doar sediul social aici, locația efectivă regăsindu-se în alt județ.

Dacă în cazul numărului de  angajați și al profiturilor generate, anul 2016 a adus scăderi, veniturile totale ale întregului domeniu analizat au crescut cu aproape 5%, de la 14,7 miliarde lei la peste 15,4 miliarde lei. Cum era de așteptat, cele mai mari venituri se înregistrează în Municipiul București, 1,6 miliarde lei și județul Bihor 1,5 miliarde lei. Alte județe cu venituri relevante sunt Timiș – 987 milioane lei, Arad – 780 milioane lei și Vrancea – 711 milioane lei.

Se poate observa faptul că principalele infrastructuri din domeniul analizat se află în partea de Vest a României, județele Bihor, Arad și Timiș având în comun granița vestică a României dar și apropierea de infrastructura rutieră din Ungaria.

Studiul pe care este bazat acest articol a fost realizat de Creditinfo, unul dintre liderii mondial de renume, specializați în managementul riscului comercial. Compania Creditinfo este originară din Islanda iar în ultimii 14 ani a devenit și unul dintre liderii pieței românești de Credit Risk Management și este unul din membrii fondatori ACIA (Asociația Companiilor de Informații de Afaceri).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.